Pielea este cel mai mare organ al corpului omenesc, cu o suprafață de 1,5 metri pătrați în cazul unui adult. Stratul profund al pielii este responsabil pentru producerea de melanină, care absoarbe razele ultraviolete nocive și creează un pigment care îi oferă pielii aspectul de bronz după expunerea la soare.
Radiația solară este definită ca radiație electromagnetică, cu lun-gimi de undă din întreg spectrul undelor electromagnetice. Se consideră că majoritatea acestora sunt în spectrul luminii ultraviolete (UV), al luminii vizibile și al radiațiilor infraroșii (căldura). Problematica specială este dezvoltată în legătură cu radiațiile UV, care au cele mai multe efecte asupra corpului omenesc.
Factorul de protecție solară (SPF) indică gradul de protecție împotriva arsurilor solare al fiecărui produs, printr-un număr care arată de câte ori este mai mare timpul care trece de la aplicarea cremei până la înroșirea pielii, față de timpul de înroșire a pielii fără aplicarea cremei. Valorile acestui factor variază de la 6 la 50+. Explicația ar fi valabilă la produsele SPF 15, dar medicii de specialitate avertizează că nu trebuie să ne imaginăm că un produs cu SPF 50 ne protejează triplu față de altul cu SPF 15, deși ambele ecranează foarte bine radiațiile UV-B. Concret, produsele cu SPF 6 absorb 87,5% din radiații, cele cu SPF 12 absorb 91,7% din radiații, SPF 15 absoarbe 94%, iar SPF 50 absoarbe 98% din radiații.
„Denumirea SPF – sun protection factor sau factor de protecție solară – desemnează gradul de pre-lungire a protecției pentru eri-tem solar (înroșirea produsă de soare) față de protecția naturală a pielii. În funcție de factor, pro-tecția poate ajunge până la 50. Se consideră acum că nu se mai poate comunica publicului un factor de protecție mai mare de 50, decât poate doar prin formula 50+. Factorul de protecție 30, de pildă, înscris pe ambalajul produsului ne arată că putem să rămânem în soare de 30 de ori mai mult timp fără să ne ardem față de cât am putea sta fără această protecție. Există scala de tipuri de piele a doctorului Fitzpatrick, ce împarte pielea umană în funcție de comportarea față de soare, de la tipul 1-nordic (întotdeauna se arde, niciodată nu se bronzează), la tipul 6-african (nu se arde niciodată). În România predomină tipurile 2 și 3, expunerea la soare până să apară semnele de eritem fiind între 10 și 15 minute. Astfel, putem sta la soare 10 minute înmulțit cu 30 = 300 minute, adică 5 ore. Protecția anunțată pe ambalajul produsului este însă calculată în condiții standard, de aceea dacă nu aplicăm o cantitate suficient de mare și dacă nu reaplicăm după baia în mare sau piscină, după ce ne-am șters cu prosopul sau dacă transpirăm, această protecție este considerabil mai redusă“, a explicat și dr. Andreea Iftimie FAZZADA, de la Clinica Laser Reîntinerire.
Chimie și etichete
Analiza nivelului de toxicitate a ingredientelor a fost realizată de către o echipă de experți coordonată de dl conf. univ. dr. Costel Stanciu. Atât medicii pedia-tri, cât și unii producători, prin mențiunile afișate pe ambalaj, nu recomandă ca acest tip de produs să aibă în compoziție, printre altele, și următoarele substanțe: alcool etilic, parabeni (conservanți), ftalați, fenoxietanol, propilen glicol, glicerină, polietilen glicol, coloranți sintetici, alergeni, parfum, sulfați, alcali, ulei de parafină, materii prime derivate din uleiuri minerale, silicon sau dioxan. Am analizat ambalajele a 46 de produse: A-Derma, Apivita, Bioderma, Clarins, Clinique, Collistar, Elmiplant, Fabulous, Garnier, Gerocossen, Gerovital, Jason, La Roche Posay, Alverde, Avene, L’erbolario, Sun Dance, Nivea, Plant Activ, Sensive, Skin Gard, Vichy, Lancaster și Biotherm. Au reieșit următoarele:
57% dintre produsele analizate au în compoziție parfum;
39% au în compoziție nanoparticule de dioxid de titan;
36% au în compoziție fenoxietanol;
24% au în compoziție polietilen glicol;
21% au în compoziție propilen glicol;
20% au în compoziție disodium EDTA;
20% au în compoziție para-fină;
15% au în compoziție nanoparticule de tetramethylbutylphenol
16% dintre produsele analizate au în compoziție coloranți sintetici;
14% au în compoziție alcool etilic;
8% au în compoziție nanoparticule de silica;
7% au în compoziție palmitat de retinol;
7% au în compoziție benzophenone-3;
5% au în compoziție ethylhexyglicerin;
5% au în compoziție para-beni/conservanți;
1% au în compoziție lilial;
1% au în compoziție BHT.
Parfumurile sintetice (fragrance) (există în 57% dintre produsele analizate) pot avea peste 200 de ingrediente în compoziția lor și conțin cantități mari de to-xi–ne și chimicale neafișate. De multe ori, parfumurile sintetice con-țin ftalați, care au rolul de a face persistent mirosul și care pă-trund foarte rapid în piele, crescând semnificativ riscul de diabet de tip 2.
Titanium Dioxide (Dioxidul de titan) (există în 39% dintre produsele analizate) este un ingredient pe care Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului l-a clasificat ca posibil cancerigen pentru oameni. Efectele adverse ale absorbției de dioxid de titan pot fi: hepato-biliare, alergii, boli ale sistemului digestiv, dereglări hormonale, tulburări nervoase, boli intestinale, creșterea colesterolului etc.
Phenoxyetanolul (există în 36% dintre produsele analizate) este un conservant care poate cauza alergii, toxicitate la nivelul organelor, iritații la nivelul pielii (dermatite) și ochilor. Potrivit Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite, phenoxyethanol-ul poate afecta sistemul nervos central și poate da stări de vomă.
PEG (Polyethylene Glycol) (există în 24% dintre produsele analizate) este un compus provenit din industria petro-chimică, utilizat la scară largă în industria cosmetică. Are rolul de a ajuta alte ingrediente să pătrundă mai ușor în piele, de a stimula absorbția. Această funcție a PEG este în special periculoasă atunci când produsul cosmetic conține și alte ingrediente dăunătoare, care pătrund astfel în piele mai ușor.
Propylen glycol (există în 21% dintre produsele analizate) este un emulsificator și are rolul de a absorbi apa și de a păstra umiditatea în cosmetice. Acesta poate cauza iritații la nivelul pielii și ochilor, iar produsele cosmetice care conțin acest glycol sunt total contraindicate persoanelor cu alergii și boli ale pielii.
Disodium EDTA (EDTA – acid etilendiaminotetracetic sintetizat din formaldehidă și cianură de sodiu) (există în 20% dintre produsele analizate), acest ingredient alterează structura pielii permițând substanțelor chimice să pătrundă în straturile profunde ale pielii, cauzând dermatita de contact și probleme hormonale.
Paraffinum liquidum este un produs sintetic al petrolului procesat chimic, care poate provoca probleme respiratorii, alergii și iritații ale pielii, afecțiuni neurologice, boli renale, pulmonare, cancer.
Coloranții sintetici (există în 16% dintre produsele analiza-te) conțin săruri ale metalelor gre-le care depozitează toxine în pie-le, provocând acnee, hiperactivitate la copii, dureri severe de cap, mâncărimi la nivelul ochilor, iritații ale pielii și pot fi cancerigeni.
Benzophenone-3 (există în 7% dintre produsele analizate) protejează cosmeticele de deterio-rare, dar Food and Drug Administration (FDA) din SUA permite folosirea acestui ingredient ca protecție solară în concentrații de până la 6%. În Suedia folosirea acestui ingredient în cosmetice este interzisă. Reacții fotoalergice, disfuncționalități endocrine, modificări la nivel celular și chiar cancer sunt riscurile asociate, potrivit unui număr mare de studii.
Palmitatul de retinol (există în 7% dintre produsele analizate) este un derivat de vitamina A, care este și el asimilat prin piele și pare să fie responsabil pentru formarea de tumori ale pielii și leziuni canceroase interne.
Parabenii (există în 5% dintre produsele analizate) sunt conservanți cunoscuți că pro-voa-că alergii și probleme respiratorii. Dereglează sistemul hormonal, producând un exces de estrogen, ceea ce poate duce la cancer de sân. În plus, studiile arată că methylparabenul aplicat pe piele reacționează cu razele UVB, ceea ce duce la îmbătrânirea prematură a pielii și la distrugerea ADN-ului.
Butylphenyl methylpropional (lilial) (există în 1% dintre produsele analizate) – ingredient parfum inclus pe lista cu substanțe alergene, trebuie indicat pe etichetă atunci când este folosit în concentrații mai mari de 0,001% în produsele pentru îngrijirea pielii de tip leave-on, și 0,01% în produsele pentru îngrijirea pielii care se clătesc.
Ethylhexyglicerin (există în 5% dintre produsele analizate) poate cauza reacții alergice și iritații. Multe produse cosmetice ce se pretind a fi „fără conservanți“ conțin acest conservant.
BHT (Hidroxitoluen butilat) (există în 1% dintre produsele analizate) poate provoca leziuni la nivelul ficatului și apariția de tumori, este alergen pentru piele și ochi și, de asemenea, e potențial cancerigen. Deja interzise în Uniu-nea Europeană, BHA și BHT sunt folosite ca stabilizatori și con-servanți în produsele cosme-tice.
Efecte dăunătoare multiple
„Printre organele pe care le pot afecta produsele de protecție solară realizate cu nanoparticule se menționează: creierul, inima, ficatul, pancreasul, plămânii, rinichii, stomacul și splina. La început, s-au produs loțiuni și creme de tip «ecran» (filtre fizice) obturând trecerea radiațiilor pe întreaga zonă de aplicare a materia-lului de protecție; în general aces-te produse s-au realizat pe bază de oxid de zinc și dioxid de titan, ambele considerate ca nefiind no-cive pentru piele. Ca urmare a unor critici legate de modul acestora de protejare, care presupunea și limitarea accesului radiației solare la piele pentru sintetizarea vitaminei D, au apărut alte produse care acționau ca filtre selective (filtre chimice). Acestea au la bază substanțe organice complexe care au efecte dăunătoare multiple“, a avertizat prof. univ. dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.
„Din păcate, alegerea unei creme de protecție solară pentru copii de către cei mai mulți părinți se face având în vedere doar prețul și reclama făcută produsului respectiv pe posturile de televiziune. Cei care procedează în acest mod nu fac altceva decât să-și expună în mod constant copiii unor combinații de substanțe chimice care pe termen mediu vor genera afecțiuni medicale pentru a căror tratare/ameliorare se vor cheltui sume mari de bani. De aceea, pentru a nu pune în pericol viața copiilor voștri, vă recomand să NU cumpărați acele creme care conțin parabeni/conservanți, alcool etilic, ftalați, formaldehyde, silicon, nanoparticule de silica, nanoparticule de dioxid de titan, nanoparticule de tetra-methylbutylphenol, coloranți sintetici, sodium lauryl sulfate (SLS), polietilen glicol (PEG-uri), fenoxietanol, uleiuri minerale, benzophenone-3, nickel, alergeni cunoscuți, parafine, parfum sintetic. Având în vedere compoziția chimică a unor astfel de produse, ne exprimăm temerea în legătură cu potențialul cancerigen, mutagen sau toxic al unor ingrediente, care creează o lipsă de siguranță pentru consumatori. Nu vă lăsați păcăliți de anumite mențiuni, cum ar fi: cea mai bună cremă pentru copii, dezvoltată împreună cu medicii pediatri, recomandări ale asociațiilor profesionale etc, care apar pe ambalajul unor creme și uleiuri de protecție solară, acestea sunt folosite numai în scop de marketing pentru a vă convinge să cumpărați acele produse“, a menționat și conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele Asociația Pro Consumatori.
„E foarte răspândită ideea că pielea bronzată este un simbol de frumusețe și de sănătate. În realitate, procesul respectiv reprezintă sistemul de apărare a pielii, pentru a evita afecțiuni mai grave. Dintre categoriile cele mai vulnerabile, se detașează categoric copiii, din mai multe motive. Pielea copilului e mai fină și mai sensibilă decât cea a adultului, astfel că probabilitatea apariției de arsuri grave există la el și în cazul expunerii scurte la soare în intervalele orare cele mai calde (7 minu-te și chiar mai puțin). Expunerea la soare în copilărie este cea mai ridicată: de-a lungul vieții unei persoane, acest lucru se petrece în proporție de 80%, numai până la 18 ani. Studiile de specialitate arată că patru cazuri din cinci, de cancer al pielii, pot fi evitate, cu condiția adoptării unui comportament corespunzător. Niciodată nu trebuie expuși la soare su-gari sub 12 luni. Umbra, hainele si șepcuța constituie împreună cea mai bună protecție a copiilor. Ecranul solar protector devine necesar astfel pentru părțile corpului care rămân expuse, cum sunt mâinile și fața. O atenție specială trebuie acordată acestor aspecte la munte, întrucât aici intensitatea radiațiilor UV crește cu 8% la fiecare 1000 de metri altitudine“, a arătat Loredana LUTHELO KASCHOVITS, antreprenor cosmetice naturale.
„În ciuda numărului mare de produse disponibile în comerţ şi a promovării masive a utilizării protecţiei solare, numărul celor care suferă de melanom malign este în continuă creştere. Numărul cazurilor noi de cancer de piele la 100.000 de locuitori a crescut de la 7,9 în 1975 la 24 în 2013. Acest lucru înseamnă o creştere anuală de 3% a cazurilor noi şi o creştere de 200% din 1975 până în 2013. Crema de protecţie solară măreşte şi cantitatea de chimicale toxice aplicată pe piele. Studii recente arată că un procent covârşitor de per-soane sunt contaminate cu un ingredient toxic folosit în cremele de protecţie solară, numit oxibenzona. Femeile însărcinate cu un nivel ridicat din această sub-stanţă în sânge prezintă riscul de a da naştere unor copii cu o greutate mai mică decât cea normală, un factor de risc asociat cu boala cardiovasculară, diabet, hipertensiune şi altele. Cremele de protecţie solară pot crea un sentiment fals de siguranţă“, a avertizat Alec Blenche, Co-Owner și Co-Founder la „Viața în verde viu“.
Studiul privind calitatea cremelor și uleiurilor pentru plajă face parte din Campania naţională de informare şi educare „Să învăţăm să gândim în termeni chimici“.
Clasificarea cremelor solare
cu nivel scăzut: SPF 6
cu nivel mediu: SPF 12
cu nivel înalt: SPF 15-25
cu nivel foarte ridicat: SPF 30-50
cu nivel extrem de ridicat: SPF 50+
