5.6 C
București
vineri, 15 noiembrie 2024
AcasăGDPRMedicul Lygia Alexandrescu: Obiceiurile sănătoase se învaţă în copilărie

Medicul Lygia Alexandrescu: Obiceiurile sănătoase se învaţă în copilărie

Hiperactivitatea şi deficitul de atenţie, alergiile, problemele de tranzit intestinal, obezitatea, chiar colesterolul mărit şi diabetul de tip 2 sunt din ce în ce mai frecvente la copii din cauza alimentaţiei nesănătoase.

Pofticios şi curios, copilul ar mânca orice. Din păcate însă, produsele pentru copii care invadează piaţa în prezent sunt pline de aditivi alimentari. Acestea nu fac altceva decât să îi obişnuiască pe cei mici cu gusturile puternice şi artificiale şi să le pună în pericol sănătatea. De aceea, atitudinea părinţilor – şi în special a mamei – are un rol esenţial în formarea obiceiurilor alimentare sănătoase în rândul copiilor.

În România, studiile arată că părinţii nu supraveghează nutriţia copiilor şi de aceea mulţi ajung să devină obezi. „Copiii şi adolescenţii de astăzi sunt chiar mai bolnavi decât părinţii lor. Dacă până acum se spunea că detoxifierea nu este necesară în rândul copiilor, în prezent, având în vedere multitudinea de substanţe nocive care se regăsesc în alimente, detoxifierea a ajuns să fie o necesitate chiar şi pentru cei mici”, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Părinţii, sub asediul ­reclamelor

Profesorul Mencinicopschi se arată îngrijorat în ceea ce priveşte alimentaţia copiilor din România.

„Cred că în ţara noastră, mediul familial nu este un exemplu bun pentru copii. Cei mici nu au discernământul de a alege ceea ce este sănătos, aşa că sunt la discreţia bunicilor, părinţilor, a reprezentanţilor diverselor instituţii şcolare şi tind să devină dependenţi de alimente sărace în nutrienţi esenţiali. Copiii nu sunt învăţaţi să aibă mese regulate, iar pe cei care refuză să mănânce, părinţii îi stimulează cu tot felul de dulciuri rafinate în loc să le ofere fructele atât de importante pentru organism”, declară Mencinicopschi.

Sub asediul reclamelor, părinţii nu iau întotdeauna deciziile corecte privind alimentaţia copiilor.

„Trăim într-o societate în care totul este frumos ambalat şi colorat, însă foarte multe alimente sunt departe de a fi naturale. Nu trebuie însă să uităm că avem alternativă. Noi, ca părinţi şi educatori, nu trebuie să ne lăsăm influenţaţi de reclamele agresive, ci să ne învăţăm copiii că îşi pot satisface gusturile şi nevoile prin alegeri sănătoase. Este suficient să pornim de la citirea etichetei unui produs alimentar pentru a schimba un mod de gândire în formare. Nu trebuie să aşteptăm până ce copii se vor convinge singuri atunci când informaţiile dobândite în şcoală le permit o gândire critică şi analitică. Obiceiurile alimentare sănătoase se pot forma în primii ani din viaţă”, susţine nutriţionistul Lygia Alexandrescu. 

Primul manual de nutriţie ­pentru copii

O dată cu înaintarea în vârstă şi extinderea ariei sociale, comportamentul alimentar al copilului şi regimul său de viaţă pot fi influenţate de anturajul de prieteni şi colegi de la şcoală. Aceste influenţe nu sunt întotdeauna benefice, de aceea, educaţia alimentară trebuie  să înceapă acasă prin exemplul bun al părinţilor şi să continue în mediul şcolar.

La începutul lunii februarie, Lygia Alexandrescu, unul dintre cei mai cunoscuţi nutriţionişti din România, a lansat un manual opţional destinat copiilor din clasa a patra care îşi propune să ofere şcolarilor, de timpuriu, primele noţiuni despre ce înseamnă în ziua de astăzi o alimentaţie sănătoasă. Astfel, rolurile intre parinti si copiii s-ar putea inversa.

„Educaţia nutriţională trebuie să înceapă în copilărie şi principiile acesteia să fie urmate pe tot parcursul vieţii, asigurându-se astfel o stare de sănătate robustă în toate etapele sale. Succesul şcolar şi dezvoltarea cognitivă depind, de asemenea, de alimentaţia corectă. Aşa s-a născut ideea acestui manual, dedicat copiilor din clasa a ­IV-a, copii care au deja noţiunile de bază privind corpul uman”, explică Lygia Alexandrescu.

Manualul „Cum să ne hrănim sănătos”, avizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, conţine informaţii despre piramida alimentară, nutrienţii-cheie din alimente, eticheta alimentară, modul corect de combinare a alimentelor, precum şi noţiuni despre igienă, sport şi odihnă. Manualul este realizat pe înţelesul celor mici, adică se bazează pe exerciţii interactive şi poze, şi mai puţin pe teorie.

„Aşteptam demult un astfel de manual. Copiii au multe întrebări legate de alimente, iar manualul «Cum să ne hrănim sănătos» răspunde acestei nevoi de informare”, spune Roxana Gavrilă, profesoară. 

Cinci reguli de bază ale nutriţiei pentru a avea un copil sănătos

Majoritatea nutriţioniştilor recomandă un consum mai mare de lichide decât cel obişnuit: la un copilaş, acesta ar trebui să fie de aproximativ 1 litru pe zi, asta excluzând sucurile din comerţ. În al doilea rând, este important ca cei mici să consume cât mai multe fructe şi legume, pe care, dacă se poate, să le achiziţionaţi de la piaţă sau chiar din zonele rurale.

„Un măr românesc de ţară are cu siguranţă mai mulţi nutrienţi şi de calitate superioară faţă de cel mai frumos măr pe care l-aţi putea găsi în supermarket. De aceea, românii ar trebui să prefere fructele româneşti, în detrimentul fructelor exotice”, declară Paul Ailincăi, directorul companiei Zenyth Pharmaceuticals.

Mişcarea este un element propice creşterii armonioase. Deşi copiii fac mişcare în general, de preferat este ca mişcarea să fie în aer liber, într-un mediu mai curat, la munte sau la bunici, la ţară. Părinţii trebuie să-şi educe copiii să renunţe la dulciurile din comerţ şi să prefere fructele naturale sau să încerce să le prepare în prăjituri de casă, care nu vor conţine niciodată la fel de mulţi aditivi ca produsele de pe piaţă.

„Să nu uităm că, de obicei, copiii copiază obiceiurile părinţilor, chiar şi pe cele alimentare, aşa că propriul exemplu trebuie să fie întotdeauna unul pozitiv”, conchide specialistul.

Obezitatea infantilă în România

În România, numărul copiilor obezi este în continuă creştere. Medicii estimează că acesta s-a dublat faţă de anii trecuţi. Dacă în 2001 1,7% din elevii de gimnaziu din România erau obezi, în 2010 procentul ajunsese la 3,6%.

„România este pe locul 3 în Europa în clasamentul obezităţii. Obezitatea la copii se datorează în primul rând lipsei de educaţie a părinţilor, care nu supraveghează suficient de mult obiceiurile alimentare ale copilului sau nu reuşesc să se impună atunci când copilul vrea să mănânce cu orice preţ anumite produse nesănătoase. Obezitatea la copil este mult mai problematică decât cea a unui adult, pentru că celulele grase, adipocitele, odată formate în număr mare, nu mai dispar, iar slăbitul devine o problemă. La un adult nu se pune problema de creştere a adipocitelor, ci de mărire a celulelor grase, problemă care este mult mai uşor reversibilă. Practic, copilul obez de mic va fi obez toată viaţa”, avertizează Paul Ailincăi, directorul companiei Zenyth Pharmaceuticals, companie care produce suplimente alimentare şi produse detoxifiante pentru copii.

Alexandra Jeles
Alexandra Jeles
Alexandra Jeles, redactor Rl online
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă