Doar cuplurile de români care nu pot face copii vor avea dreptul la donatori şi mame purtătoare, selectaţi după criterii medicale şi de vârstă.
Ministerul Sănătăţii (MS) a lansat ieri în dezbatere publică proiectul de lege care va reglementa reproducerea umană asistată. Noua lege va stabili clar în ce condiţii o femeie sau un bărbat poate deveni donator pentru cuplurile infertile. De asemenea, va trebui reglementat statutul mamelor purtătoare şi ce se întâmplă cu copilul născut astfel, în caz că membrii cuplului infertil divorţează sau unul dintre ei moare. Ţări precum Franţa, Anglia, Italia, Germania au reglementat acest domeniu sensibil în urmă cu aproape şapte ani, iar acum a venit rândul şi României, având în vedere numeroasele scandaluri în care a fost implicată.
Reamintim cazul Adrianei Iliescu, care a devenit mamă la 66 de ani, precum şi scandalul Sabyc de anul trecut, când femei de etnie romă au fost supuse unor tratamente periculoase de stimulare ovariană în schimbul a 200 de euro, pentru cupluri din Israel şi Germania. „Până acum, în România, nu au fost mari re-s-tric-ţii în acest domeniu. În lipsa unei legislaţii, multe cupluri din străinătate au ajuns în România şi au apelat la mame purtătoare, iar apoi nu şi-au putut declara copilul în ţara de origine”, a exemplificat Elena Miclea, preşe-dintele Asocia-ţiei „SOS Infertilitatea” câteva dintre problemele pe care le poa-te isca lipsa legislaţiei. O altă destinaţie căutată pentru femei dispuse să devină mame purtătoare este Ucraina, unde, de asemenea, nu există legis-laţie în domeniu. La noi, primele încercări de a introduce o astfel de lege datează din 2005, însă proiectul a fost abandonat de mai multe ori.
Marea Britanie, legislaţia cea mai permisivă
Potrivit statisticilor, la noi în ţară unul din şase cupluri are probleme de concepţie. Din acest motiv, MS a creat un program naţional prin care oferă tratament gratuit cuplurilor cu probleme. Din cele 180 de dosare depuse pentru fertilizările in vitro, până acum au fost aprobate 134. Noua lege va reglementa şi statutul „terţilor”, adică al donatorilor. „Donatori vor putea fi doar cei de la care se prelevează voluntar material reproducător, în urma consim-ţământului informat, scris, liber”, arată proiectul de lege. În Austria, legislaţia este foarte dură şi doar bărbaţii pot fi donatori. „Femeile, de exemplu, nu au voie să doneze ovocite, pentru că asta înseamnă stimulare ovariană, injecţii, puncţii”, arată Elena Miclea. În Franţa este interzisă atât donarea de spermă, cât şi cea de ovocite. Doar cuplurile care fac tratament au voie să-şi doneze între ele embrioni. Reguli mai flexibile există în Belgia, Olanda, UK. „În Marea Britanie exis-tă clinici în care poţi să alegi până şi culoarea ochilor copilului”, mai spune Miclea.
40.000 de euro pentru o mamă purtătoare
În ceea ce priveşte mamele surogat, sunt numeroase ţări dezvoltate care au impus restricţii. În România vor putea apela la acestea doar femeile care au rămas fără uter sau au pierdut nenumărate sarcini. „Vor exista restricţii de vârstă, de rudenie, biologice (mama surogat nu are voie să doneze ovocite) şi de recompense. În plus, mama surogat va trebui să aibă propriul copil”, explică Elena Miclea. În acest fel vor putea fi evitate abuzurile.
„Acum, contra unor sume de 30.000-40.000 de euro, sunt femei care devin mame surogat fără să cunoască tot ce implică asta, iar cos-turile psihologice pot fi mari. Trebuie respectate nişte reguli, astfel încât să nu intervină probleme de ataşament”, spune Elena Miclea. Mama surogat are dreptul la o ali-mentaţie sănătoasă şi la supraveghere medicală.
Cum este în UE
În alte ţări europene legislaţia interzice existenţa mamelor surogat. Este cazul Franţei, Germaniei, Italiei. În UK, se poate recurge la mame-surogat, dar legislaţia le interzice să primească bani. O altă particularitate în UK este că în certificatul de naştere trebuie precizat că nou-născutul a venit pe lume cu donatori.
