Peste 121 de milioane de oameni sunt afectaţi la nivel global de depresie. Dintre aceştia se estimează că 50 de milioane sunt din Europa. Mai mult, conform estimărilor efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în anul 2020 depresia va fi a doua afecţiune la nivel mondial, după bolile cardiovasculare. În momentul de faţă se află pe locul patru.
Depresia este o boală ca oricare altă boală, care se diagnostichează, se tratează şi se vindecă şi care afectează de două ori mai multe femei decât bărbaţi. Împacul ei asupra unei persoane presupune diminuarea funcţionalităţi, scăderea productivităţii şi a capacităţii de lucru, izolare şi în cazuri severe, pierderea dorinţei de a trăi.
În România diagnosticarea şi tratarea depresiei este greoaie deoarece oamenii discută foarte puţin despre problemele lor emoţionale şi au tendinţa de a cere ajutor doar atunci când se confruntă cu o boală de natură fizică. Unii dintre români cred că a consulta un psiholog sau psihoterapeut înseamnă să fii nebun şi astfel neagă nevoia unui consult specializat. Stigma socială şi tarele unei societăţi care încă îşi trăieşte depresia post-decembristă fac ca ameliorarea vieţii românilor care suferă de depresie să fie mult îngreunată.
Pentru a face puţină lumină în acest colţ umbros al naturii umane am stat de vorbă cu Delia Codreanu, psiholog şi psihoterapeut specializat în analiză tranzacţională.
De multe ori depresia se confundă cu o stare proastă temporară şi invers. Ce este de fapt depresia şi cum se manifestă această afecţiune?
Depresia este un fenomen mult prea complex pentru a fi definit în cateva paragrafe, cu atât mai mult cu cât poate ascunde cauze diferite. Organizaţiile de sănătate oficiale au ce-i drept, criterii clare de diagnosticare ale acestei tulburari de dispozitie, însă un psiholog are metode mult mai rafinate şi subtile de abordare. Afecţiunea se manifestă în general prin apatie, sentimente de tristeţe, pierderea interesului pentru orice activitate, hobby sau incapacitatea de a resimţi plăcere reală în viaţa de zi cu zi. Aceste simptome pot fi adesea însoţite de modificări fiziologice precum tulburări alimentare – creştere sau scădere în greutate, tulburări ale somnului, oboseală cronică, agitaţie sau lentoare psihomotorie. Dacă detaliem mai mult viaţa psihică a depresivului putem găsi adesea gânduri recurente de moarte şi sinucidere generate de sentimentele de inutilitate, lipsa sensului vieţii, alterarea proceselor psihice superioare cum ar fi gândirea, lipsa concentrarii, etc.
Care sunt cauzele depresiei?
Dacă factorii de risc sunt clari: stresul cotidian, alimentaţia nesănătoasă, lipsa odihnei şi a exerciţiilor fizice, când vorbim de cauze vorbim de un nivel care necesită o aprofundare mai amănunţită. Deşi putem vorbi şi de cauze punctuale precum un divort, pierderea cuiva drag, o concediere, multe depresii sunt de fapt un semnal de alarmă pentru conflicte interioare adânci.
Când ar trebui să ne îngrijorăm şi ce ar trebui să facem dacă constatăm ca avem simptomele unei depresii?
Din punct de vedere al dezvoltării personale depresia nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Ea este doar un semn că anumite impasuri interioare trebuie rezolvate. Nebagată în seamă depresia poate fi chiar fatală. Însă apelarea la un specialist fie el psiholog, psihoterapeut sau chiar psihiatru poate aduce o viaţă chiar mai bună decât înainte. Cred că importantă este tocmai alegerea unui specialist, pentru că de cele mai multe ori cei dragi, fie familie sau prieteni apropiaţi, oricât de bine intentionaţi ar fi, nu pot evalua corect gravitatea unei depresii, considerand-o uneori doar o simpla pasă proastă.
Există diferenţe între femei şi bărbaţi când vine vorba de depresii?
Există diferenţe în încercarea de a rezolva situaţia şi în exteriorizarea acestei tulburări. Bărbaţii tind să se retragă şi au o oarecare ruşine în a recunoaste că au o problemă, pe când femeile aleg mai degrabă să comunice ceea ce li se întâmplă. De asemenea, cauzele pot fi diferite în funcţie de sex, ca în cazul depresiei postnatale, de exemplu. În concluzie, fie că eşti femeie sau bărbat depresia se numeşte tot depresie.
Cât de mult contează sprijinul familiei?
Sprijinul celor apropiaţi poate avea o conotaţie ambivalentă. Pe cât de plină de sprijin poate fi uneori, alteori, din cauza obiceiurilor culturale, familia poate opri accesul la ajutorul de specialitate. Să nu mai vorbim de faptul că uneori cadrul familial poate fi chiar cauza depresiei.
Medicaţia antidepresivă. Când e necesară?
Ideal ar fi să nu se ajungă la medicaţie pentru că aceasta tratează doar efectele nu şi cauzele. Din păcate, uneori, viaţa psihică alterează echilibrul chimic al organismului. În acest caz ajutorul medicamentelor este esenţial.
Merg românii la psiholog?
E regretabil faptul că atât tradiţia popularo-religioasă a României cât şi dezaprobarea psihologiei şi implicit a psihoterapiei de către regimul comunist au demonizat această practică în rândul populaţiei. Din fericire, globalizarea aduce încet în cotidian beneficiile igienizării psihice. Se observă la generaţiile tinere nu doar o acceptare ci şi un interes spre acest domeniu, uitaţi-vă doar la rafturile dedicate dezvoltării personale, nelipsite din orice librărie serioasă. Această perspectivă cât şi experienţa practică de zi cu zi îmi dau speranţe justificate.
Cum prevenim depresia?
Poate părea un lucru banal de spus, însă prevenirea depresiei reprezintă de fapt o viaţă interioară împlinită, atinsă prin cunoaşterea şi acceptarea de sine. Un stil de viaţă sănătos, mersul la terapeut precum şi forme alternative ca meditaţia şi exprimarea prin artă, comunicarea sănătoasă, alegerea unei meserii potrivite, toate pot face ca depresia să fie doar un subiect de interviu într-un cotidian.
Şapte modalităţi de a preveni şi combate depresia
• Informează-te despre depresie. Există multe cărţi şi resurse online despre depresie care te pot ajuta.
• Acceptă ajutorul şi nu-ţi fie ruşine. Fiecare dintre noi poate trece prin aşa ceva, contează să înţelegi că este important să ceri ajutor specializat şi să nu ignori problema.
• Nu te lăsa prada emoţiilor negative, de disperare şi lipsă de ajutor. Îndreaptă-ţi atenţia către lucruri pozitive, care îţi fac plăcere. Socializează şi găseşte ceva de făcut care să te ţină ocupat/ă. De exemplu, poţi face voluntariat pentru o cauză care te interesează.
• Râzi cât mai mult. Găseşte ocazii de a râde, fie vizionând comedii sau citind o carte sau chiar vizualizând pe YouTube filmuleţe haioase.
• Cântă şi dansează, fă mişcare. Exprimare artistică şi mişcarea fizică au un efect benefic asupra creierului şi organismului.
• Pe cât posibil oferă şi primeşte îmbrăţişări. Sunt un remediu excelent împotriva stărilor depresive.
• Iartă. Unii specialişti spun că depresia este un sentiment de vină sau mânie. Dacă eşti supărat pe cineva sau chiar pe tine, găseşte în tine puterea de a ierta şi de a merge mai departe.
