O tehnică specială de torsionare care „repară” articulaţiile şi oasele vă poate scăpa de anumite afecţiuni ale coloanei pentru care se recomandă în mod nejustificat intervenţia chirurgicală. Chiropraxia, metodă mai puţin cunoscută în România, este practicată frecvent de medici americani, francezi sau germani.
Gabriela intră veselă în camera de gardă a Spitalului Foişor din Bucureşti. O urmează repede soţul şi un medic glumeţ. „O să-i răsucesc gâtul, să se poată uita iar după bărbaţi”, spune doctorul, parcă pus pe şotii. Gabriela se aşază relaxată pe un scaun. Medicul îi pune mâinile pe coloană, spre gâtul firav al femeii şi apasă. „Pot să respir!”, spune uşurată Gabriela. Îşi roteşte capul şi adaugă: „Nu mai puteam face aşa de o săptămână”. „Se întorcea ca lupul”, se grăbeşte să-mi explice soţul ei, şi continuă: „De-aia ai venit la domnul doctor, să te repari”. Gabriela se ridică în picioare şi se aşază cu spatele la medic. Acesta o strânge în braţe, iar Gabriela scapă de durere. Urmează soţul. Se aşază pe pat, pe o parte, uşor ghemuit. Medicul execută din nou o manevră de torsionare cu mâinile pe spatele lui. Bărbatul geme uşor, apoi se ridică fericit în picioare.
Gabriela are discopatie cervico-toracală şi are alergie la medicamente, mai puţin la paracetamol, motiv pentru care nu se poate opera. Nu mai ştie exact când a venit ultima oară la medic. Parcă acum 2-3 ani. Cert e că, între timp, a născut fără probleme. Soţul ei suferă de dublă hernie de disc şi vine la medic tot o dată la doi-trei ani, când nu mai suportă durerea. „E maestru domnul doctor. Ca să faci asta trebuie să te pricepi”, spune bărbatul, mulţumit.
70% din pacienţii cu indicaţie de operaţie, trataţi „manual”
Într-adevăr, ca să practici chiropraxia ai nevoie de studii de specialitate, care se întind de regulă pe patru ani de zile. Medicul basarabean Gheorghe Pavelescu, ortoped-traumatolog la spitalul Foişor, are competenţe în chiropraxie din 1974 şi de atunci „repară” în fiecare zi coloana a câte zece pacienţi. În România a venit în 1995. Au trecut pe la el nenu-măraţi oameni care aveau indi-caţie de operaţie. Pe 70% din ei i-a tratat prin chiropraxie. I-au trecut prin mâini inclusiv doctori şi profesori de medicină care şi-au pierdut în cabinet scepticismul şi prejudecăţile cu care veniseră. „În America, Franţa, Germania şi Italia există şcoală de chiropraxie, unde se pregătesc oamenii timp de 4 ani şi unde tehnica aceasta este foarte bine privită. Eu o practic din 1974. Sunt bătrân”, spune cu modestie Gheorghe Pavelescu.
În toţi aceşti ani, au mai venit să se trateze cu succes şoferi profesionişti cu microtraumatisme la coloană din cauza poziţiei prelungite la volan, muncitori în construcţii, persoane care au ridicat greutăţi şi care nu se mai puteau mişca de durere, dar şi oameni care lucrează 12-14 ore la birou, aplecaţi asupra tastaturii calculatorului sau hârtiilor. „La Chişinău lucram lângă o clinică stomatologică. Eu eram clientul lor, ei erau clienţii mei”, spune medicul. A tratat inclusiv copii care nu se mai puteau mişca pentru că dormiseră într-o poziţie proastă sau în curent, precum şi gravide care abia se mai puteau mişca din cauza durerilor de spate. La ele însă manevrele sunt mai blânde. Cu atenţie se manevrează şi coloana vârstnicilor, pentru că ei pot suferi şi de osteoporoză.
Mişcări de rotaţie, flexie, extensie
Medicul Pavelescu explică în ce constă mai exact chiropraxia: „Este o metodă de a trata nechirurgical diferite patologii ale coloanei şi ale altor articulaţii. Prin manevre de torsionare se pot debloca articulaţiile care sunt blocate ca rezultat al unor maladii degenerative sau ale unor microtraumatisme, ţinând cont de biomecanica fiecărui segment al coloanei. Se poate trata inclusiv hernia de disc dacă pacientul vine în primele zece zile”. Mai întâi însă, medicul stă de vorbă cu pacientul, îl trimite să facă două-trei radiografii, iar dacă este un caz mai grav, îi recomandă şi un RMN. După ce pune diagnosticul, medicul face o presopunctură în locul în care este încordată musculatura şi unde e mai dureroasă. „După ce se relaxează musculatura, se aplică această terapie manuală şi se fac mişcări de rota-ţie, de flexie, extensie şi înclinare stânga-dreapta”, explică medicul. Unii bolnavi suportă durerea mai uşor, alţii mai greu. „De asta glumesc tot timpul cu ei. Unii sunt foarte încordaţi şi speriaţi şi îi întreb câte ceva despre ei, mai fac o glumă şi, cum simt că se detensionează puţin şi răsuflă, fac manevra”, îşi dezvăluie medicul secretul. În unele cazuri, când durerea este foarte mare, se face anestezie, urmată timp de două-trei zile de un masaj de relaxare şi abia apoi de chiropraxie.
Chiropraxia nu tratează scolioza
Sunt însă şi pacienţi care nu pot fi trataţi prin chiropraxie şi care trebuie operaţi. „Mulţi dintre ei nu vor să se expună unei inter-venţii chirurgicale. Le e frică, nu vor să aibă cicatrice, nu vor să rişte să aibă paralizie sau alte complicaţii. Dacă insistă să le fac chiropraxie, încerc câteva zile şi apoi spun «stop!». Îi operez şi în timpul intervenţiei verific dacă am avut dreptate. Şi văd că am avut dreptate să-i operez”, spune medicul. Nici herniile de disc mai vechi şi nici scolioza nu pot fi tratate prin chiropraxie. „La cei cu scolioză se pot face aceste ma-nevre, însă doar cu scopul de a elimina durerea. Coloana nu se poate îndrepta prin chiropraxie”, explică medicul, care pune astfel limite tehnicii pe care o stăpâneşte. Nici persoanele cu reumatism nu pot fi tratate astfel şi nici cele care suferă de TBC ori de tumori la coloană.
