A început sezonul polenurilor, 2012. Poţi verifica prognoza meteo pentru următoarele cinci zile pentru a vedea concentraţia de pollen din aer. Aceste informaţii se regăsesc zilnic pe site-urile britanice care anunţă vremea. Şi în Asia, există acest obicei. În felul acesta, alergicii pot evita să iasă în aer liber, merg mai mult cu maşina, poartă măşti. La noi, în schimb, nu s-a dezvoltat inca acest sistem, desi au existat cateva proiecte in acest sens. „În mod current, se măsoară doar poluarea din aer şi prezenţa fumului de ţigară, informaţii care nu sunt publice. Pentru concentraţia de polen nu avem, deocamdată, măsurători”, ne-a explicat Mihai Termu, de la Institutul Naţional de Meteorologie. Măsurarea concentraţiei de polen din aer ar fi însă utilă, mai ales în zilele uscate, când vântul bate puternic. Astfel de „perioade de vârf” sunt foarte periculoase pentru alergici, iar boala nu se mai manifestă prin simple strănuturi, ci poate lua o formă gravă, care să necesite spitalizare.
Mai puţini alergici decât în Nordul Europei
Un motiv pentru care alergiile nu sunt luate în serios la noi în ţară ţine şi de faptul că nu există statistici. „Nu ştim câţi alergici sunt, dar se estimează că avem de şapte-opt ori mai puţini pacienţi decât în nordul şi vestul Europei”, spune medicul dermatolog Cătălin Popescu, de la Spitalul Colentina din Bucureşti. De altfel, nici testele pentru alergii nu fac parte din bateria de teste obligatorii pe care medicii de familie ar trebui să o impună pacienţilor. „În Austria, există un sistem sanitar bine finanţat, iar astfel de teste nu împovărează bugetul sănătăţii. Practic, fiecare pacient poate beneficia de ele, fără probleme. La noi, astfel de teste nu se fac de rutină pentru că sunt costisitoare, nu sunt foarte fidele şi sunt mai greu de interpretat. Nu ar avea sens ca pacientul român să le facă la medicul de familie”, ne-a explicat medicul Cătălin Popescu.
Alergiile sezoniere confundate cu răcelile
În România, mentalitatea care predomină este că alergiile sunt mai mult o „fiţă” şi, în consecinţă, reprezintă o problemă de sănătate care nu este luată în serios. Mai mult, alergiile sezoniere, cum sunt cele la polenuri, sunt confundate adesea cu răcelile şi guturaiul şi sunt tratate cu paracetamol şi asipirină, în loc de antihistaminice. „Multe persoane nu îşi pun problema că au alergie şi iau medicamente care nu sunt adecvate situaţiei lor”, spune medicul Oana Savu, specialist alergologie şi imunologie clinica la MedLife. Simptomele alergiilor seamănă destul de mult cu cele ale răcelilor. Se manifestă prin strănut, nas înfundat sau care curge abundent, ochi care lacrimeaza abundent, mâncărimi la nivelul nasului si ochilor. Căldura, umiditatea, praful şi poluarea intensă pot exagera simptomele. În formele severe, pot apărea dureri de cap, pierderea gustului şi a mirosului, oboseală cronică, iritabilitate, insomnie. Totodată, alergiile la polenuri se pot complica prin declanşarea astmului, o afectiune cu implicatii mult mai serioase.
Alergiile la polenuri pot dura până în toamnă
Şi totuşi, chiar dacă puţini specialişti acordă interes acestor afecţiuni, există şi în România alergici, mai ales acum, când sezonul polenurilor este în plină desfăşurare. Se estimează că 15-20% din populaţie reacţionează exagerat în contact cu polenurile. Sezonul alergiilor la polenuri incepe la sfarsitul iernii şi se prelungeşte până în toamnă. „Perioada diferă de la an la an, în funcţie de temperatura şi umiditatea din sezonul respectiv”, spune medicul dermatolog Mircea Tampa de la Spitalul „Victor Babeş” din Capitală.
În general, aceste alergii „lovesc” în oraşe, unde contactul cu natura este redus, iar mediul este poluat. Principalii factori declanşatori sunt polenul copacilor (afectează oamenii primăvara), iarba (alergiile la iarbă lovesc la începutul verii), polenul ierburilor (frecvent toamna), fungii şi sporii de mucegai (apar probleme când vremea este excesiv de caldă). „La noi apar alergii de la polenul arborilor (precum mesteacanul, alunul,arinul, salcia, plopul), polenul de graminee salbatice (precum iarba de gazon, fanul etc.)si de cultura (grau,secara, orz, ovaz), precum si de la buruienile care polenizează mai târziu, în iulie, august, septembrie, cum ar fi plante din speciile Artemisia si Ambrosia”, spune medicul Oana Savu. Mai sunt şi alergiile date de iedera şi stejarul sălbatic, plante care produc un ulei vegetal alergenic. Alergenul se găseşte pe întreaga plantă, nu doar pe frunze sau flori şi poate rămâne activ chiar şi ani buni după ce a fost secretat. Dacă iedera este arsă şi fumul inhalat, încă pot fi declanşate reacţii alergice.
Medicamente care nu dau somnolenţă
Starea vremii influenţează destul de mult simptomele alergice. Spre exemplu, ploile indelungate pot « spala » polenul din atmosfera pentru cateva ore, iar pacienţii alergici au mai puţin de suferit . „Pe de altă parte, când e vânt sau furtună circulatia polenului in atmosfera se intensifica, iar simptomele pacientilor alergici se pot agrava”, explică medicul alergolog Oana Savu.
În zilele calde, cu vânt este bine ca pacienţii alergici să ţină geamurile închise, iar dacă ies afară să poarte ochelari de protecţie. „E adevărat că nu este posibila evitarea acestui alergen in timpul sezonului,de aceea solutia pe termen lung pentru acesti pacienti este desensibilizarea”, sugerează medicul Oana Savu. Obiceiul românilor de a ignora alergiile şi a nu lua tratament adecvat este unul greşit. „Pentru cei care au alergii este mai bine sa nu ignore simptomele, mai ales dacă acestea sunt supărătoare. Alergiile nu trec de la sine. Există multiple mijloce terapeutice care se adreseaza acestor afectiuni”, a explicat Savu. Tratamentele prescrise cel mai frecvent pentru simptomele rinitei si rinoconjunctivitei alergice sunt antihistaminicele, fiind preferate cele de ultima generatie, fara efect sedativ, precum si tratamentele topice nazale sau oculare. De asemenea, pentru acesti pacienti există posibilitatea de a efectua imunoterapie, prin care se induce treptat toleranţa la polen.
În general, astfel de alergii se declanşează în copilărie, dar nu este exclus să apară şi mai târziu, după vârsta de 30 de ani. Copiii născuţi în martie sau aprilie, sunt mai predispuşi la alergii. Primii născuţi sunt, de asemenea, mai vulnerabili, precum şi cei care nu au fraţi. Comparativ cu copiii născuţi în familii numeroase, cei care sunt singuri la părinţi şi cresc într-un mediu „steril” au tendinţa de a dezvolta alergii. Cei care fac bolile copilăriei şi sunt mai predispuşi la infecţii dezvoltă un sistem imunitar mai bun decât cei care cresc într-un mediu hiperprotector. De altfel, există şi o „teorie a igienei” care spune că un nivel de trai ridicat implică şi un număr mai mare de persoane alergice.
Doză pericol – 20 de grăunţe de polen
Cea mai mare concentratie de polen în aer este dimineaţa. Primavara, un metru cub de aer conţine până la 3000 de graunţe de polen. O criză de alergie se declanşează de la 20 de grăunţe într-un metru cub de aer. La munte, la o altitudine de peste 200 de metri, sau după o ploaie lungă, concentraţia de polen din aer scade în mod simţitor.
Ce aveţi de făcut:
Pe timp de vânt, ţineţi geamurile închise (curenţii de aer pot transporta polenul la sute de kilometri)
Planificaţi-vă concediul în aşa fel încât să nu corespundă cu perioada de înflorire a plantelor)
Faceţi duş şi schimbaţi-vă hainele când ajungeţi acasă
Dacă ieşiţi afară cu cţelul, spălaţi-l cu şampon sau curăţaţi-i blana, deorarece poate fi sursă de alergeni
Nu ţineţi flori în casă
Ştergeţi des praful în casă
Ungeţi-vă nările cu cremă (împiedică polenul să pătrundă în nări)
După jogging sau o plimbare mai lungă cu bicicleta, pot apărea simptome ale alergiior
Evită plimbarile după furtuni sau ploi scurte. Concentraţia de pollen este, in aceste cazuri, mult mai ridicată (concentratia de polen scade doar după o ploaie îndelungată).
De ce teste aveţi nevoie pentru a diagnostica o alergie
* teste cutanate
* testări ale sângelui (imunoglobuline E specifice)
* stabilirea unui plan de tratament cu medicul alergolog
