Kristie Rutzel era in liceu cand a inceput sa respecte principiile unei alimentatii sanatoase. Dupa ce a citit cat de daunatoare sunt produsele imbogatite cu conservanti artificiali, ea a decis sa consume doar alimente 100% organice. Astfel, dieta ei includea doar legume fierte putin sau deloc, in special conopida si brocoli.
In timp insa, starea de sanatate a lui Rutzel s-a deteriorat, iar la varsta de 28 de ani, ea a fost diagnosticata cu ortorexie (orthorexia): o boala caracterizata de obsesia de a selecta alimentele si de a respinge mancarea pe motiv ca nu e sanatoasa, scrie The New York Times.
Pe masura ce lista produselor care contin acizi grasi si aditivi alimentari continua sa creasca, nutritionistii se confrunta din ce in ce mai des cu pacienti ca Rutzel, care isi impun un regim alimentar strict, de obicei vegetarian, pentru a evita alimentele care contin conservanti si au arome sau culori artificiale. Unele persoane prefera sa se infometeze decat sa manance produse mai putin sanatoase. Femeile sunt mai predispuse sa adopte acest mod de viata decat barbatii, deoarece ele citesc cu atentie ambalajele produselor cand merg la cumparaturi si studiaza listele cu calorii ale alimentelor.
Primul doctor care a tratat-o pe Rutzel nu auzise de ortorexie si i-a prescris un tratament pentru anemie si osteoporoza, boli declansate din cauza lipsei de vitamine si de calciu din organism. Femeia isi aminteste ca sfatul medicului a fost sa manance sanatos. Insa doctorul nu si-a dat seama ca vorbeste cu o femeie obsedata de mancarea sanatoasa, care credea ca exista doar cateva alimente bune pentru organism.
Ulterior, Rutzel a fost diagnosticata cu anorexie. Acest diagnostic a fost contestat de organizatiile de la Washington care militeaza pentru sanatate. Grupul, care reuneste mai mult de 35 de organizatii din domeniul sanatatii, vrea sa introduca ortorexia ca o boala diferita de anorexie in Manualul statistic si de diagnostic al bolilor pshice (DSM-V).
In ultimii zece ani, psihiatrii au lucrat la a cincea editie a acestui manual, pentru a rafina clasificarile utilizate de catre profesionistii din domeniul sanatatii mintale pentru diagnosticarea tulburarile mentale. Pacientii diagnosticati cu o boala care nu este inscrisa in DSM-V nu pot beneficia de medicamente compensate sau gratuite, iar medicii nu pot obtine fonduri pentru cercetarea efectelor acelei tulburari psihice.
Prima versiune imbunatatita a manualului de boli psihice, DSM-V, a aparut miercuri in varianta online. Aceasta versiune va fi supusa timp de trei ani analizei publicului, astfel incat in 2013 sa fie publicata editia finala revizuita. Ortorexia nu este listata in manualul DSM-V si, in ciuda eforturilor organizatiilor pentru sanatate, este putin probabil sa apara in editia noua.
"Noi nu suntem in masura sa spunem ca aceasta tulburare nu exista sau ca nu este importanta", spune profesorul de psihiatrie Tim Walsh. Acesta a condus grupul de lucru al Asociatiei Americane de Psihiatrie care a revizuit lista tulburarilor alimentare pentru includerea in DSM-V.
Walsh a explicat ca problema legata de includerea ortorexiei in manualul in boli psihice este cauzata de lipsa de date semnificative despre aceasta tulburare mentala. Nu exista statistici care sa confirme existenta acestei boli si, de aceea, ortorexia nu beneficieaza de o acceptare clinica larga.
Majoritatea doctorilor considera ca diagnosticarea acestei boli, separat de anorexie, este nefondata. «Ortorexia poate fi legata de o tulburare de anxietate sau ar putea fi o stare precursoare la o boala mai frecvent diagnosticata», spune Cynthia Bulik, director al programului de tulburari alimentare de la Universitatea din Carolina de Nord. Ea si-a motivat parerea astfel: "Nu vrem ca pacientii sa fie gresit diagnosticati si sa sa nu primeasca ingrijirea de care au nevoie pentru ca sunt, de fapt, pe panta alunecoasa a anorexiei".
Pe de alta parte, Kathleen MacDonald, care supravegheaza politica legislativa la Coalitiei de tulburari alimentare, este de acord cu Bulik ca oamenii ar trebui sa primeasca tratamentul potrivit si crede ca ortorexia ar trebui sa aiba o clasificare proprie.
MacDonald isi face griji ca tratamentele utilizate in cazul ortorexiei nu sunt cele mai bune. In prezent, doctorii folosesc adesea terapia cognitiva de comportament, pentru a-i ajuta pe pacientii ca Rutzel sa inlocuiasca gandurile obsesive cu cele sanatoase.
Dupa ce a apelat la trei clinici diferite, Rutzel a adoptat un program alimentar echilibrat in care a inclus si unele din produsele de pe lista neagra. In prezent, ea este logodita cu un barbat a carui fiica are noua ani si isi doreste cu nerabdare sa o invete pe fata ei vitrega sa manance "sanatos". "Este in regula sa mananci chipsuri ", spune Rutzel, "dar numai din cand in cand."
