Un studiu dezvăluie cum companiile farmaceutice rescriu articolele ştiinţifice pentru a exagera virtuţile unui medicament şi a-i ascunde prejudiciile colaterale. Adesea, pe baza acestor ”falsuri” îşi elaborează medicii reţetele, informează revista italiană L’Espresso în ediţia de miercuri, care publică un articol pe această temă semnat de Silvio Garattini, directorul Institutului de Cercetări Farmacologice Mario Negri din Milano, citat de Agerpres.
Articolele ştiinţifice care prezintă studii clinice controlate privind noi medicamente reprezintă baza pentru redactarea unor articole mai populare, ce influenţează reţetele prescrise de medici care rar citesc articolele originale.
Industriile farmaceutice profită de această oportunitate pentru a face articolele cât mai favorabile noului medicament, ele fiind revizuite sau chiar rescrise în întregime de experţi care rămân anonimi. Este vorba de aşa-numiţii ”autori fantomă” (”ghost writers”).
Adesea nu este vorba de a modifica rezultatele, ci de a le prezenta în mod atrăgător, subliniind rezultatele minore şi minimalizând eventuala prezenţă de efecte toxice. O atenţie deosebită este acordată rezumatului muncii, deoarece în general acesta nu face obiectul unui interes deosebit din partea evaluatorilor, în timp ce reprezintă partea din articol cel mai frecvent citită şi determină impresia finală din partea cititorului.
Acest mod de a acţiona este evident neetic şi nu priveşte numai industriile interesate, ci şi cercetătorii clinici care acceptă să semneze lucrări ştiinţifice scrise de alţii. Un studiu publicat în „Plos Medicine” analizează documentele puse la dispoziţie de Justiţia Federală din SUA care privesc în special articole scrise pentru a comenta efectele favorabile ale terapiei hormonale la menopauză de către o firmă specializată în scrierea de articole ştiinţifice cu plată. ”Ghost writers” au încercat să minimalizeze riscul de tumoră la sân datorat folosirii terapiei hormonale, amplificând beneficiile cardiovasculare şi prevenirea demenţei senile, a maladiei Parkinson şi chiar a ridurilor, evident fără nicio bază ştiinţifică.
Toate acestea nu pot decât să dăuneze oportunităţii terapiilor, servind, în schimb, la umflarea reţetelor şi profiturilor. Este important ca medicii să fie critici în citirea documentaţiei pe care o primesc, controlând datele pe cât posibil în lucrări originale.
De asemenea, este nevoie ca serviciul naţional de sănătate să difuzeze informaţii obiective pentru a reduce disproporţia existentă între mesajele industriei farmaceutice şi informaţia independentă.
