Siropul de porumb din băuturile acidulate dă pancreasul peste cap, iar glutamatul de monosodium din hamburgeri poate provoca diabet.
Deşi alimentele fast-food au reputaţie proastă, mulţi oameni continuă să consume astfel de produse. Studii mai vechi au arătat că aceste alimente provoacă o dependenţă la fel de severă precum cea dată de heroină, iar cercetări mai noi demonstrează că alimentaţia fast-food este plină de ingrediente nocive pentru sănătate. În România, alimentaţia fast-food pare să devină din ce în ce mai populară, de vreme ce peste 200.000 de români mănâncă zilnic shaorma şi cam tot atâţia consumă hamburgeri, cheesburgeri, hot-dogs şi beau sucuri acidulate la McDonald’s, KFC sau Burger King. Mai mult, noi lanţuri de fast-food au fost inaugurate la noi în ţară, semn că piaţa poate să mai absoarbă mulţi clienţi. Oamenii ajung să stea la coadă pentru a consuma astfel de produse deloc sănătoase, prăjite în uleiuri refolosite şi ultra-sărate. În aceste condiţii, vă prezentăm o listă cu ingredientele nocive din produsele fast-food.
Siropul de porumb bogat în fructoză (HFCS)
Acesta se găseşte în sucurile acidulate care se vând împreună cu produsele fast-food, dar şi în chifle, burgeri, dressing-uri, sosuri. „Este un îndulcitor ieftin obţinut din amidon de porumb, care se găseşte în special în băuturi acidulate şi, în cantităţi mai mici, în pâine. Supără destul de rău pancreasul”, explică medicul nutriţionist Cornelia Zugravu, de la Facultatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, din Bucureşti. Fiind un îndulcitor foarte ieftin, lanţurile fast-food obişnuiesc să îl utilizeze în exces. Conţine monozaharide, substanţe care provoacă variaţii ale glicemiei (zahărul din sânge) şi care pot da metabolismul peste cap. În plus, este prelucrat greu de ficat. Acest sirop are 55% fructoză şi 45% glucoză, este folosit în compoziţia produselor procesate şi este considerat responsabil pentru creşterea obezităţii şi hipertensiunii de către Asociaţia Medicală Americană. Consumul zilnic de HFCS poate creşte cu până la 87% riscul de a dezvolta tensiune arterială.
Grăsimile trans
Iniţial, acestea au fost considerate o bună alternativă la unt sau uleiuri, dar recent s-a demonstrat că sunt mai periculoase decât orice alt tip de grăsime. Grăsimile trans se găsesc în majoritatea produselor fast-food şi sunt responsabile pentru instalarea bolilor de inimă. Înlăturarea acestor grăsimi din dietă scade cu până la 50% riscul de infarct. „Grăsimile trans nu sunt obligatoriu trecute pe etichete. Se găsesc în produsele grase şi dulci, de exemplu plăcinte, şi sunt grăsimi parţial hidrogenate obţinute dintr-un seu vegetal de foarte proastă calitate”, explică nutriţionistul Corina Zugravu.
MSG (glutamat de monosodium)
Acest potenţiator de gust şi aromă contribuie la apariţia obezităţii, a diabetului şi hipertensiunii. Acesta încurajează corpul să producă insulină în exces, dând glicemia peste cap. În aceste condiţii, corpul va simţi permanent senzaţia de foame. Este, de fapt, acel ingredient care vă face să vreţi mai mult şi să mâncaţi peste limită. MSG păcăleşte de fapt creierul şi dă impresia unui meniu supersănătos, când, în realitate, este vorba doar despre «calorii goale» şi valoare nutriţională zero. „Se pune în tocătura de carne, dar şi în prafurile din care se fac sosurile”, spune Zugravu.
Caseina
Aceasta se găseşte în produsele lactate. Poate fi însă folosită şi pentru burgeri, milkshake-uri, iaurturi, french fries. „Este o proteină din lapte care creşte consistenţa produselor”, mai spune Zugravu.
Potrivit site-ului ehow.com, caseina este un fel de „drog” în industria alimentară, întrucât moleculele digerate eliberează un compus cu efecte similare morfinei. Acest ingredient este unul dintre cele care vă fac să vă simţiţi dependenţi de produsele fast-food.
Sarea
Conţinutul de sare din mâncarea fast-food variază de la o ţară la alta. În America, produsele fast-food au cea mai mare cantitate de sare, adică aproape de două ori mai mult decât au produsele europene. „La noi este apreciat gustul sărat, să găteşti cu gust înseamnă să găteşti cu sare, iar românii mănâncă 10 grame de sare pe zi, în condiţiile în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă numai 5 grame de sare pe zi”,mai spune Zugravu. Gustul sărat este, de altfel, şi cel care provoacă senzaţia intensă de sete şi vă determină ca pe lângă hamburgeri să cereţi şi sucuri acidulate. 
Principalele lanţuri fast-food în România
KFC – are 42 de restaurante şi -s-ar putea deschide alte 5; cifra de afaceri ajunge la aproximativ 37 milioane de euro;
McDonald’s – 32 de unităţi drive, 17 restaurante stradale, 15 restaurante în malluri; are o cifră de afaceri de aproximativ 100 de milioane de euro;
Burger King – cifra de afaceri este de aproape 2,7 milioane de euro; 3 unităţi au fost închise anul trecut, deoarece erau în pierdere.
