Achiziţiile de medicamente nu vor mai fi făcute la suprapreţ, deciziile majore vor fi luate de un consiliu de administraţie, iar când situaţia o impune, se poate împrumuta direct de la bănci – iată câteva dintre caracteristicile spitalului-fundaţie care este prevăzut să apară o dată cu noua lege a sănătăţii.
După demisia de joi a ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, UDMR a discutat mai multe variante de posibili înlocuitori, fără să se şi ajungă la o concluzie: Korodi Attila, fostul ministru al Mediului, agreat atât de PDL, cât şi de UDMR, Vass Levente, consilierul ministrului demisionar, sau Laszlo Attila, actualul viceprimar al Clujului. Indiferent care va fi varianta aleasă de UDMR, viitorul ministru nu doar că va avea de gestionat un buget care ajunge doar până în toamnă, dar va trebui să continue şi reforma, ce include noua lege a sănătăţii.
Cheltuielile cu personalul, reduse de două-trei ori
Potrivit proiectului de lege, o mare parte dintre spitale vor fi privatizate şi vor deveni societăţi comerciale, asociaţii sau fundaţii. Asta înseamnă că îşi vor schimba statutul juridic, vor avea un investitor şi un consiliu de administraţie. Acesta va gestiona atât resursele umane, cât şi pe cele financiare. „În spitalul public, de exemplu, managerii au voie să angajeze personal nou doar dacă alţi şapte oameni îşi dau demisia. În spitalul-fundaţie sau asociaţie, managerul poate face angajări în funcţie de nevoi. Poate aduce chiar medici din străinătate, dacă doreşte”, a explicat pentru RL Cristian Vlădescu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Elaborarea Politicilor de Sănătate. În fapt, politica de personal din spitale nu va mai depinde de Legea Finanţelor Publice, ci de nevoile reale ale respectivei unităţi sanitare. Totodată, vor scădea cheltuielile cu personalul. În prezent, 80% din bugetul unui spital este destinat salariilor medicilor, asistentelor, infirmierelor, în timp ce la unităţile private, numai 35% din buget este orientat spre drepturile salariale.
Deciziile – luate local, nu la centru
Spitalele transformate în asociaţii sau fundaţii vor funcţiona după legile societăţilor comerciale, iar asta ar trebui să le avantajeze atunci când vor fi făcute achiziţii. „Dacă managerul de la spitalul public cumpără astăzi la ce preţuri vrea el, pentru că statul oricum îi decontează, consiliul de administraţie de la spitalul-fundaţie va căuta ofertele cele mai avantajoase din punct de vedere economic. Costurile nu vor mai fi încărcate”, adaugă Cristian Vlădescu.
Există însă şi un risc al desprinderii spitalelor de sistemul public. „Depinde cui înstrăinezi patrimoniul, terenul, clădirea etc.”, atrage atenţia Vasile Barbu, de la Asociaţia Pacienţilor din România.
Acest sistem al spitalelor-fundaţie sau asociaţie se regăseşte şi în Anglia, Polonia ori ţările baltice.
În Marea Britanie, de exemplu, spitalele cu statut „Foundation Trust” au independenţă financiară şi decizională. „Consiliul de administraţie decide strategiile de dezvoltare medicală, politica de personal, achiziţii/vânzări de echipamente. Deciziile sunt luate de cei care lucrează în spitalul respectiv, şi nu de cei de la centru”, explică medicul Tudor Toma, care activează în Marea Britanie. „Foundation Trust” sunt responsabile pentru sănătatea lor financiară, deoarece sunt conduse ca orice business, pentru profit. „Dacă nu fac profit şi au pierderi, pot lua împrumuturi de la bănci, se pot reorganiza ca să se descurce. Spre exemplu, pot închide saloane, pot da afară medici sau asistente. Statul nu intervine în acoperirea pierderilor”, continuă
Tudor Toma.
În România, există câteva spitale care deja funcţionează sub egida unor fundaţii, de exemplu, Centrul de Diagnostic şi Tratament „Victor Babeş”. „Pentru că ne autoadministrăm, nu s-a întâmplat o dată să rămânem fără reactivi şi să nu avem cu ce să facem analizele pacienţilor”, susţine Gheorghe Voiculescu, membru în consiliul de administraţie al Centrului
„Victor-Babeş”.
