3.5 C
București
joi, 26 decembrie 2024
AcasăGDPRCând trebuie să iei sforăitul în serios? Cauze și soluții

Când trebuie să iei sforăitul în serios? Cauze și soluții

Sforăitul este, la început, un subiect de glume în cuplu, dar în timp devine o problemă serioasă. Pe lângă faptul că poate crea neplăceri în relaţia de cuplu, sforăitul poate semnaliza şi o problemă gravă de sănătate.

Publicaţia Huffington Post prezintă cauzele apariţiei sforăitului şi tratamentele cele mai eficiente.

Care sunt cauzele sforăitului

Respiraţia şuierătoare din mijlocul nopţii are foarte multe posibile cauze, una din ele fiind poziția de somn. Persoanele care dorm, de obicei, pe spate sunt predispuse să sforăie în timpul nopții.

O limbă mai mare poate, de asemenea, să constituie o cauza a respirației îngreunate, potrivit specialiștilor.

Afecțiunile căilor respiratorii sunt, adesea, cauza sforăitului pe perioade scurte de timp. Nasul înfundat sau amigdalele inflamate blochează respirația normală, în special în timpul nopții când corpul este în poziție orizontală.

O altă cauză a respirației şuierătoare este obezitatea, prin depunerea de grăsime la nivelul gâtului.

Alcoolul, consumat înainte de culcare, poate, de asemenea, să determine sforăitul. Acesta relaxează mușchii gurii și ai gâtului şi, în acest mod, se blochează, parţial, fluxul de aer. Pe timpul nopţii, căile respiratorii devin asemenea unor tuburi şi, astfel, apare respirația îngreunată.

Cauza cea mai gravă a sforăitului este sindromul de apnee în somn, afecțiune care obstrucționează căile respiratorii și oprește respirația pentru câteva secunde. În tot acest timp, creierul trimite semnale de alertă în corp, forţând un gâfâit sau un sforăit puternic.

Când să iei sforăitul în serios?

Studiile arată că jumătate din adulți sforăie ocazional, cel mai adesea, din cauza unei răceli care le înfundă căile respiratorii.

Un sfert dintre adulți sforăie însă regulat, din cauza sindromului de apnee în somn care blochează respirația și are consecințe grave asupra sănătății.

Steguleţul roşu ar trebui să apară în momentul în care colegul de cameră îţi atrage atenţia, în mod regulat, că sforăi şi te avertizează periodic că, pentru câteva secunde, încetezi să mai respiri.

Dacă nu ai un coleg de cameră, poţi să analizezi simptomele din timpul zilei. Întrucât sforăitul nu permite un somn adânc și odihnitor, persoanele cu apnee se trezesc dimineața epuizate și au o stare de somnolenţă pe tot parcursul zilei.

"Dacă te poţi opri din orice activitate, în orice loc, la orice oră şi adormi imediat, atunci ai o problemă", spune profesorul de psihiatrie al Universităţii din Pennsylvania, Michael Grandner.

Persoanele cu apnee în somn netratată pot avea, de asemenea, probleme cu ţinerea sub control a tensiunii arteriale, chiar și cu ajutorul medicamentelor.

Care sunt consecințele apneei în somn?

Nivelurile de oxigen fluctuante din timpul nopţii cauzează stres şi duc la deteriorarea celulelor din corpul tău. Acestea forțează, de asemenea, creierul să fie în alertă toată noaptea și să ofere adrenalină inimii de fiecare dată când apare apneea.

"Este mult mai mult o problemă cardiovasculară, decât una respiratorie", explică profesorul de psihiatrie.

"Mulţi oameni cred că din cauza apneei se vor sufoca în somn, dar nu se va întâmpla asta", spune Grandner . "Dacă nu primeşti suficient aer pentru a respira, creierul tău te va trezi".

Totuși, pentru cei care suferă de boli de inimă, apneea de somn poate provoca stop cardiac. Studiile au arătat că asocierea între apneea de somn şi hipertensiune arterială duce la un nivel ridicat al colesterolui, atacuri de cord şi alte afecţiuni cardiovasculare.

Cum tratezi apneea în somn?

Vestea bună este că apneea în somn poate fi uşor de diagnosticat printr-un studiu al somnului din timpul nopţii, fie acasă, fie într-o clinică specializată.

Pierderea în greutate sau dormitul în orice altă poziţie, decât cea pe spate, poate ajuta. În caz contrar, aproape toate cazurile pot fi tratate cu ajutorul unui dispozitiv numit "Continuous Positive Airway Pressure" (CPAP). Aparatul trimite aerul printr-un tub și o mască, în nasul și gura pacientului, în timp ce acesta doarme, păstrând căile aeriene deschise.

"Este posibil să dureze câteva săptămâni până să se obişnuiască, dar după ce trec peste acest obstacol, cei mai mulţi pacienţi spun că aparatul le-a schimbat viaţa", spune Grandner . "Aceasta le conferă mai multă energie în timpul zilei, mulţi dintre ei pot să mănânce mai bine, să se mişte mai bine".

Netratarea apneei în somn poate avea consecinţe grave asupra vieţii. Ea poate duce la scăderea calităţii vieţii şi la diferite afecţiuni. De aceea, dacă prezinţi unul din simptomele de mai sus, este indicat să faci o vizită medicului specialist.

Cele mai citite

Schengen 2025: România desființează peste 30 de puncte de frontieră, de la 1 ianuarie 2025

România se confruntă cu o migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient și Occident Începând cu prima zi a anului...

Schengen 2025: România desființează peste 30 de puncte de frontieră, de la 1 ianuarie 2025

România se confruntă cu o migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient și Occident Începând cu prima zi a anului...

România deschide ușa șoferilor non-UE: străini angajați pe Uber sau Bolt, din 2025

Germania a adoptat un model similar în primăvară, permițând susținerea examenului de calificare în 8 limbi, inclusiv română, ca răspuns la criza forței de...
Ultima oră
Pe aceeași temă