Cancerul colo-rectal este o afecţiune frecventă şi severă, reprezentând a două cauză de deces prin cancer. Incidenţa bolii creşte de la vârsta de 40 ani, 90% din cancere apărând la vârsta de peste 50 ani. Aproximativ una din trei persoane care dezvoltă cancer de colon moare din cauza bolii.
Potrivit dr Cosmina Vladut, medic specialist gastroenterologie şi endoscopie la Delta Hospital, pentru a ameliora evoluţia şi prognosticul bolii, foarte importante sunt diagnosticarea şi tratamentul cât mai precoce, precum şi diagnosticarea şi îndepărtarea leziunilor premaligne (precanceroase) şi anume polipii colonici.
Factorii de risc pentru cancerul colo-rectal sunt:
• vârsta peste 50 ani
• istoricul familial de cancer de colon sau polipi
• fumatul
• obezitatea
• consumul de alcool
• dieta (consumul de carne roşie)
• sedentarismul
Pe de altă parte, simptomele asociate cel mai frecvent cu acest tip de cancer (colo-rectal) sunt:
• sângerarea la scaun – de la o cantitate mică de sânge care apare la sfârşitul scaunului sau amestecată cu materile fecale, pana la materii fecale colorate negru sau grena
• modificările la nivelul tranzitului intestinal -diaree, constipaţie, alternanţă constipaţie-diaree
• dureri abdominale sau rectale persistente, cărora nu li s-a identificat o alta cauză
• anemia feriprivă- scăderea hemoglobinei şi a fierului
• oboseală marcată
• scăderea în greutate
Toate simptomele menţionate reprezintă indicaţii pentru examinarea endoscopică a tubului digestiv inferior.
Vizavi de existenţa unor motive pentru realizarea unei colonoscopii, Cosmina Vladut consideră că această procedură trebuie realizată, în condiţiile în care riscul acestui cancer creşte odată cu vârsta.
“Riscul de cancer colo-rectal creşte odată cu vârsta, de aceea în multe ţări se implementează deja programe de screening de cancer colo-rectal care constau în investigarea populaţiei normale, sănătoase începând de la vârsta de 50 ani sau mai devreme, în funcţie de factorii de risc”, a declarat Cosmina Vladut, medic specialist gastroenterologie şi endoscopie la Deltă Hospital.
În ceea ce priveşte riscul de dezvoltare a cancerului colo-rectal, există o serie de întrebări care pot ajută la stratificarea pacienţilor. Dacă răspunsul la întrebările menţionate este “nu”, pacientul se confruntă cu risc mediu de a dezvolta, de-a lungul vieţii, cancer colo-rectal, risc care creşte însă după vârsta de 50 ani. De aceea, în cazul acestui pacient, se recomandă efectuarea primei colonoscopii la vârstă de 50 ani, cu repetarea ulterioară la fiecare 10 ani, dacă explorarea a fost normală.
În cazul în au existat antecedente familiale (membru al familiei / rudă de sânge) de cancer colo-rectal, atunci pacientul se confruntă cu un risc mai mare decât populaţia normală în ceea ce priveşte dezvoltarea acestui tip de cancer. Dacă o rudă de gradul I (mamă/ tatăl, soră/ fratele, fiul/ fiică) s-a îmbolnăvit de cancer colo-rectal sau a dezvoltat polipi la o vârstă tânără (sub 60 ani), atunci este indicat ca pacientul să facă o colonoscopie de screening pentru cancer colo-rectal începând de la vârstă de 40 ani sau cu 10 ani mai devreme decât a debutat boala la ruda sa.
Dacă pacientul are două rude de gradul I cu cancer colo-rectal sau polipi, indiferent de vârsta lor la diagnostic, atunci el are aceeaşi indicaţie: să efectueze colonoscopia începând de la vârsta de 40 ani. În cazul în care există o rudă de gradul I cu cancer colorectal sau polipi la vârstă de peste 60 ani sau două rude de gradul II cu CCR sau polipi, pacientul trebuie să efectueze colonoscopia la vârstă de 50 ani.
Întrebări pentru stratificarea pacienţilor cu risc de dezvoltare a cancerului colo-rectal
Aţi fost diagnosticat deja cu cancer colo-rectal sau polipi colonici adenomatosi (polipii adenomatosi sunt un tip histologic de polipi)?
Aţi avut boală inflamatorie colonică? (rectocolită ulcero-hemoragică/boală Crohn)
Vreun membru al familiei dumneavoastră (rudă de sânge) a fost diagnosticat cu cancer colonic sau cu polipi adenomatoşi ?
Dacă da, câte rude/ ce grad de rudenie aveaţi/ la ce vârstă au fost diagnosticaţi?
Colonoscopia
Colonoscopia este explorarea de elecţie pentru diagnosticarea cancerului colo-rectal şi constă, concret, în examenul la vedere al părţii distale a tubului digestiv (colonul- intestinul gros şi rectul).
Colonoscopia se efectuează prin inserţia, la nivelul anusului, a unui dispozitiv numit colonoscop (un tub flexibil cu diametrul de 12,8 mm) şi avansarea lui de-a lungul întregului intestin gros.
Pregătirea pentru colonoscopie se face folosind un anumit laxativ – indicat de medic – şi care se ia cu o zi înaintea explorării sau în două prize, jumătate în seară de dinainte şi jumătate în dimineaţă explorării. Laxativul va produce diaree, scopul fiind curăţarea cât mai bună a intestinului gros, pentru a avea o vizibilitate optimă în timpul examinării.
Examinarea se face sub anestezie uşoară sau sedare, pacientului adminstrându-i-se intravenos un medicament care induce pacientului relaxare. În timpul examinării, pot apărea crampe abdominale şi balonare.
Procedura durează între 20 minute şi o oră, în funcţie de starea pacientului, de bolile asociate, de elementele patologice găsite în timpul examinării. În cazul în care se găsesc polipi, ulceraţii, inflamaţie sau tumoră, medicul va preleva biopsii (mici fragmente de ţesut) care vor fi examinate apoi pentru a vedea tipul de celule care apăr şi, mai ales, dacă acestea sunt maligne (canceroase) sau nu.
De asemenea, în timpul colonoscopiei se pot exciza în întregime polipii colonici (aceştia fiind de multe ori precursori ai cancerului), evitându-se astfel transformarea lor în cancer sau / şi o intervenţie chirurgicală.
După explorare, pacienţii se trezesc şi pot merge singuri, însă este de preferat să fie însoţiţi de cineva până acasă, sedativele diminuând reflexele şi capacitatea de concentrare ( similar cu alcoolul) şi inducând amnezie. De asemenea, pacienţilor li se interzice să conducă în ziua efectuării colonoscopiei, după administrarea sedativelor.
Avantajele colonoscopiei faţă de alte metode de investigare a suspiciunii de cancer colo-rectal (testul hemoragiilor oculte in fecale, colo-tomografia, irigografia)
• se vizualizează direct leziunile
• se pot preleva biopsii şi se pot exciza endoscopic polipii colonici- ceea ce face din aceasta investigaţie nu numai un mod de detectare precoce a leziunilor canceroase, ci si de preventie a dezvoltării lor (prin excizia leziunilor cu potential malign- polipii)
• dacă la oricare din celelalte teste apare un rezultat pozitiv, se impune efectuarea colonoscopiei pentru confirmare/biopsiere/excizie de polipi
