La începutul lunii mai, peste 350 de experți și specialiști în lumină naturală din toată lumea s-au reunit la Berlin pentru a participa la cea de-a șaptea ediție a simpozionului internațional Daylight. În contextul actual, în care tot mai mulți oameni sunt interesați de un mod de locuire sănătos și sustenabil, tema din acest an a venit firesc: “Arhitectura sănătoasă și prietenoasă cu mediul: de la teorie, la practică”.
Timp de două zile, 39 de speakeri din toată lumea au susținut prezentări la finalul cărora concluziile au fost unanim acceptate de către toți participanții: este nevoie de cercetare și practică arhitecturală, iar utilizarea noilor tehnologii, precum cele virtuale, ne pot ajuta să înțelegem importanța luminii naturale pentru noi ca oameni, cei care ne petrecem cea mai mare parte a timpului la interior.
Pe lângă aceste tehnologii pe care le avem în prezent la îndemână, trebuie în același timp să conștientizăm cât de mult contează calitatea spațiilor în care locuim. “Lumina ne afectează sistemul imunitar, vigilența și calitatea somnului”, spune cercetătorul Marilyne Andersen din cadrul École polytechnique fédérale de Lausanne. Concluzia este rezultatul a multor ore de muncă în care au fost studiate efectele pe care le are lumina zilei asupra sănătății noastre. Dean Hawkes, membru emerit al Colegiului Darwin, Universitatea din Cambridge, a împărtășit opinii și imagini din cei 25 de ani petrecuți în casa lui,"casă circadiană" care este în echilibru cu natura și ciclurile sezoniere.
Arhitectura apare atunci când o rază de lumină cade pe peretele unei clădiri
În prezentarea sa, “Lumina zilei ca aspect calitativ și motor în dezvoltarea arhitecturii”, arh. Stefan Behnisch a spus cum el în calitate de arhitect apreciază în mod special lumina într-un interior, apoi a citat din arh. Louis Kahn: “arhitectura apare pentru prima dată atunci când o rază de lumină cade pe peretele unei clădiri.” Discursul a fost ilustrat cu exemple din proiectele sale în care suprafețele reflectorizante și translucide au fost esențiale pentru controlul luminii naturale de la interior. “Chiar dacă o clădire îndeplinește specificațiile tehnice, nu veți avea nici o garanție pentru calitatea luminii care cade pe peretele unei clădiri”, mai spune Behnisch.
Responsabilitatea de a da lumina înapoi
Lumina naturală influențează și procesul de învățare al elevilor, concluzionează arh. Jacob Strømann-Andersen de la Henning Larsen Architects. În același timp, Peter Andreas Sattrup, reprezentant al Asociației birourilor daneze de arhitectură, a solicitat o creștere a colaborării și a schimbului de date între mediile construite existente și comunitatea de cercetare pentru a oferi plus valoare în faza de proiectare a clădirilor viitoare. "Trebuie să înțelegem mai bine modul în care funcționează clădirile, iar dialogul este esențial aici", spune Sattrup.
Arh. James Carpenter de la James Carpenter Design Associates JCA a împărtășit abordarea biroului său de arhitectură, afirmând că "atunci când construiești sau privatizezi un spațiu, ai responsabilitatea de a da lumina înapoi".
Spațiul dublu și posibilități de utilizare
Arhitecta de origine franceză, Anne Lacaton a demonstrat modul în care clădirle pot fi renovate cu soluții de lumină naturală. Aceasta a ilustrat și un studiu de caz: un imobil din Paris, construit în anii ’70 a fost modificat și renovat pentru a îmbunătăți calitatea locuirii din interiorul său. Lucrările au fost efectuate fără ca beneficiarii să fie relocați, iar costurile au fost cu o treime mai mici decât demolarea și reconstrucția. “Nu demolați niciodată. Adăugați, extindeți, oferiți mai mult”, spune Lacaton.
Ne pot face spațiile de lucru exterioare mai eficienți?
În prezentarea sa, "Lumina zilei pentru generația millennials”, Christoph Reinhart de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts a demonstrat cum mediul exterior poate duce la condiții mai bune de lucru. Acesta a prezentat un instrument de monitorizare Wifi a locului de muncă în aer liber, denumit Soofa pentru a atrage atenția asupra deficitului de lumină naturală în viața modernă. “Ar trebui să reconsiderăm modul în care ne planificăm spațiile de lucru în viitor? Am putea face o muncă mai eficientă în aer liber?”, concluzionează Reinhart.
