Peste 67.064 de pacienţi din Europa sunt înscrişi pe listele de aşteptare pentru transplant de organe, iar aproape 4.000 dintre aceştia mor anual pentru că nu au ajuns la transplant, a declarat, la Viena, Guido Persijn, fost director medical al Eurotransplant Foundation, potrivit Mediafax.
„În Europa, listele de aşteptare ale pacienţilor pentru transplant de organe cuprind 67.064 de persoane, iar circa 4.000 dintre acestea mor anual pentru că nu au ajuns la transplant. Zilnic, 12 pacienţi mor pe listele de aşteptare în toată Europa. Lista de aşteptare cuprinde în total 67.064 de persoane, din care 52.000 pentru rinichi, 7.000 pentru ficat şi 3.600 pentru inimă”, a spus Guido Persijn, unul din promotorii activităţii de transplant în Europa şi în România.
Peste 130 de specialişti din domeniul transplantului de organe din România, Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovenia, Macedonia s-au reunit la Viena, la sfârşitul săptămânii, la cea de-a şaptea ediţie a Danubian Transplant Symposium, la Viena, eveniment organizat de compania Tarus Media sub auspiciile Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal din Cluj-Napoca.
În cadrul evenimentului s-a subliniat importanţa colaborării regionale pentru o mai bună organizare a activităţii de transplant, astfel încât, un număr cât mai mare de pacienţii aflaţi în suferinţă să ajungă la operaţie. Totodată, s-au prezentat şi ultimele noutăţi ştiinţifice, tehnici şi modalităţi de prezervare a organelor pentru transplant.
„Scopul acestui simpozion este de a disemina necesitatea de a colabora în acest domeniu atât de complex care salvează anual în lume zeci de mii de oameni, pentru a găsi căi de a promova activitatea de transplant în Europa”, a spus prof. Mihai Lucan, directorul Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal din Cluj-Napoca, iniţiator al organizării acestui simpozion, acum opt ani.
El a subliniat că activitatea de transplant din Transilvania a ajuns să o depăşească pe cea de la nivel european, prin faptul că pentru prima dată numărul de transplanturi de la donator cadavru l-a depăşit pe cel de la donator viu. „Este un rezultat la care noi nu speram să ajungem atât de rapid, dar care e datorită acestui simpozion”, a punctat prof. Lucan.
La rândul său, prof. Irinel Popescu a susţinut necesitatea unei mai bune organizări a activităţii de transplant, cu formarea mai multor coordonatori de transplant şi schimbarea mentalităţii în donarea de organe astfel încât să se mai atenueze discrepanţa dintre numărul de organe disponibile pentru transplant şi numărul celor aflaţi pe listele de aşteptare. De altfel, urmează ca printr-un program finanţat şi prin fonduri europene, programul SPER, să fie formaţi 30 de coordonatori de transplant la nivel naţional. În prezent, la nivel naţional există şase coordonatori de transplant activi.
La eveniment au susţinut prezentări prof. Radu Deac, care a vorbit despre activitatea de transplant cardiac de la Târgu Mureş, dr. Victor Zota, care a prezentat o radiografie a activităţii de transplant din România, prof. dr. Walter Klepetko, de la Universitatea din Viena, specialist recunoscut la nivel mondial în domeniul transplantului de plămâni şi combinat cord-plămâni. De asemenea, prof. dr. Eva Pokorna, din Republica Cehă, prof. dr. Miha Arnol, din Ljubliana, Slovenia, prof. dr. Goce Spasovski, din Scopje, Macedonia, prof. Gunter Laufer, de la Universitatea din Viena, prof. Robert Langer, de la Universitatea din Budapesta, şi prof. Marcus Saemann, de la Universitatea din Viena, au evidenţiat în prezentările lor aspecte din experienţa proprie legată de activitatea de transplant.
În cadrul unor simpozioane dedicate, susţinute de companii producătoare de medicamente şi aparatură specifică, respectiv de Novartis, Astellas, Roche şi Baxter, au fost prezentate cele mai noi produse şi tehnologii şi experienţa specialiştilor în folosirea în practică a acestora.
