Asociația Pro Consumatori lansează de Ziua mondială a apei Campania Națională de Informare și Educare: Spune Nu risipei de apă! Prin intermediul acestei campanii ne propunem să atragem atenția asupra unor probleme ce țin de calitatea apei potabile, importanța apei pentru organismul uman, identificarea unor soluții pentru economisirea apei și protejarea acesteia. Campania se adresează elevilor din învățământul preuniversitar și studenților.
Temerile majore legate de apa de consum vizează două aspecte: cantitatea de apă viitoare și calitatea apei pe care o folosim, ambele constituind provocări perene. De câteva decenii, toată populația lumii trăiește într-un adevărat vaier referitor la viitorul apei: presa scrisă, radioul, televiziunea, organizațiile de protecție a mediului, școala, instituțiile guvernamentale desfășoară campanii permanente de informare, conștientizare și incitare la atitudine în favoarea grijii față de apă. Se recunoaște că circuitul apei în natură constituie un lanț de procese deosebit de complexe și sensibile, în care acțiunile omului pot avea efecte grave, de durată.
Resursa de apă a planetei nu mai este de mult considerată ca inepuizabilă, prezentând tot mai evidente trăsături ale unei oferte limitate și diminuate de fenomenele naturale globale (între care conceptul de schimbări climatice globale face carieră de ani buni).
Este o realitate că problema apei nu este tot atât de acută în Europa ca în alte spații foarte populate ale planetei, situație care are explicații în populația europeană mai puțin densă față de cea din marile aglomerări ale lumii, în rețeaua hidrologică mai armonios așezată și, nu în ultimul rând, în trăsăturile factorului antropic (reglementări severe, realizări tehnice protective și un comportament de consum mai adecvat).
Consumul de apă se dublează la fiecare două decenii
Estimări pesimiste arată că apa va deveni în viitorul apropiat un mijloc în acțiunile teroriste și un element generator de conflicte între țări. Paradoxal, consumul de apă crește într-un ritm care depășește cu mult dinamica demografică, consumul de apă dublându-se la fiecare două decenii. Frecvența crescută a ploilor torențiale și a ruperilor de nori a evidențiat că rețelele de canalizare și preluare a apelor pluviale nu fac față acestor fenomene, revărsările rețelelor de canalizare producând daune uriașe și amenințând sănătatea publică.
În peisajul dezbaterilor pe această temă se remarcă și critici pertinente chiar din interiorul societăților „vinovate“ de această stare de lucruri: orientarea producției alimentare către formule de producție în sistem industrial solicită intens rețelele de apă, fiecare produs care face obiectul de consum sau folosință cotidiană fiind realizat cu cantități incredibil de mari de apă, comparabil cu sistemele clasice de producție (industria casnică, prepararea hranei în casă etc.)
„Corpul omenesc reprezintă cea mai sofisticată maşinărie vie a momentului, fiind compus 25% din substanţe solide şi 75% apă. În acelaşi timp, creierul reprezintă numai 2% din greutatea totală a corpului şi este alcătuit din 85% apă, primind aprox. 20% din sângele circulant. Funcţia creierului este prioritară în privinţa sistemului de distribuţie a apei în organism, toate activităţile noastre depinzând în mod exclusiv de aportul hidratării.
Apa constituie un element fundamental pentru punerea în mişcare a tuturor activităţilor chimice care se petrec în corpul omenesc, reprezentând o sursă de energie vitală pentru întreţinerea sănătăţii fiecăruia dintre noi. Dr. Fereydoon Batmanghelidj, o autoritate recunoscută în acest domeniu pe plan mondial este de părere că pe măsură ce înaintăm în vârstă, cantitatea de apă regăsită în interiorul celulelor noastre tinde să scadă, pierzând uşor şi senzaţia de sete, dar acutizând în acelaşi timp şi deshidratarea organismului.
Acest fapt este asociat cu apariţia unui raport subunitar între volumul de apă aflat în interiorul celulei şi volumul de apă regăsit în afara celulei, cu alte cuvinte acest raport este asociat în mod direct cu deshidratarea şi cu scăderea eficienţei activităţii celulare, crescând în cele din urmă şi riscul oxidării celulare. Acest fenomen constituie unul din factorii-cheie care activează boala în corpul omenesc, instaurând inflamaţia cronică, declanşată pe fondul instaurării unui dezechilibru ortomolecular indus în principal de absenţa apei din organism“, a explicat nutriţionist Dumitru Bălan, de la www.vindecadai.ro.
Specialistul arată că în situaţia în care intestinul nostru este deshidratat, atunci se inhibă capacitatea naturală de detoxifiere a organismului, instaurându-se constipaţia, dar şi o floră microbiană de putrefacţie, neaducând niciun beneficiu real. În acest mod, gradul intoxicării colonului va creşte, fiind strâns corelat cu incapacitatea noastră de a mai asimila într-un mod optim nutrienţii din mâncarea pe care o consumăm. Deshidratarea colonului generează o malabsorbţie caracterizată de apariţia unei deficienţe cronice de nutrienţi, transferând în final şi mai puţine vitamine, minerale sau antioxidanţi în sistemul circulator.
Apa este esenţială în acelaşi timp şi pentru circulaţia microorganismelor benefice care populează microbiomul nostru, ridicând prima barieră de apărare în calea invaziei unor agenţi microbieni precum fungii, paraziţii, bacteriile sau anumite tulpini virale. Deshidratarea organismului este asociată deseori de către mulţi specialişti recunoscuţi şi cu creşterea cantităţii de histamină, neurotransmiţător activat în afecţiunile alergice. Sunt cercetări care vin să confirme validitatea acestui raţionament, pacienţii hidrataţi în mod corespunzător răspunzând mai bine tratamentelor specifice alergiilor respiratorii. În altă ordine de idei, durerea ar trebui interpretată ca fiind un prim indicator al deshidratării organismului, înainte ca pacientul să fie supus unor investigaţii complexe, soldate cu administrarea unor medicamente anti-inflamatoare care nu acţionează asupra cauzei, ci numai asupra simptomelor.
„Insist asupra creşterii consumului de apă curată şi pe segmentul copiilor sau al adolescenţilor, atrăgând un semnal de alarmă asupra părinţilor care aleg să pună semnul de egalitate între băuturile carbogazoase sau ceaiul procesat şi apa vie“, a menţionat Dumitru Bălan.
Cum evităm excesele în folosirea apei
„Este cât se poate de îngrijorător însă că deja o cincime din populația lumii are probleme critice cu apa de consum și peste trei miliarde de oameni nu au acces permanent la apă, iar perspectivele demografice din următoarele decenii justifică panica generată de media mondială în legătură cu acest trist aspect.
În acest tablou paradoxal, soluțiile pentru o adecvare salutară a realităților consumului de apă la resursa actuală și viitoare vizează: progrese în domeniul cunoașterii și aplicarea lor în practică; educare constantă a fiecărei generații în direcția formării unui comportament rațional în privința consumului de apă (folosirea judicioasă a apei, evitarea exceselor și a risipei din cauza instalațiilor neîngrijite, colectarea apei de ploaie pentru utilizări potrivite – udare, spălare, atitudine responsabilă față de mediu – evitarea aruncării substanțelor chimice și a medicamentelor în rețeaua de canalizare sau în rezervoarele naturale de apă); formarea unui spirit preventiv în construcția rețelelor și instalațiilor de apă – proiectarea în conformitate cu situații viitoare speciale, anormale; dezvoltarea de tehnologii performante (în instalațiile de incinerare a deșeurilor să se opteze pentru sisteme care asigură recuperarea energiei, a apei și altor substanțe utile); reglementări și măsuri ferme (prin reguli de condiționare a avizelor, de acordare a creditelor, de exercitarea unor activități etc.) care să determine abandonarea practicilor ilicite (conectări neautorizate) și a celor abuzive și iresponsabile; acțiuni susținute de menținere a atenției factorilor decizionali și formatori de opinie față de cauza apei (acțiuni științifice și de propagandă – simpozioane, forumuri ș.a.“, arată prof. univ. dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.
