Celebrul nutritionist american, Dr. Jonny Bowden, autorul best-seller-urilor – "Cele mai sanatoase 150 de alimente de pe glob – adevarul socant despre ceea ce mancam", "Nutritie pentru un creier mai bun" si "Cele mai populare diete" – a realizat recent o lista cu sapte lucruri esentiale pentru pastrarea sanatatii si a tineretii. Grija mai mare acordata alimentelor consumate zilnic, eliminarea factorilor de stres si folosirea la potential maxim a inteligentei emotionale – sunt doar cateva dintre secretele pastrarii sanatatii inimii, dar si stalpii de baza ai tineretii.
Intrebat de un ziarist cum putem sa traim mult si bine, dr. Bowden a raspuns cu umor: "Ma bucur de o calitate fantastica a vietii, in ciuda cantitatii mari de ani pe care ii am (62 – n.r). Dar pentru asta am optat sa-mi construiesc viata pe 7 stalpi de sustinere. Ma trezesc in fiecare dimineata in jurul orei 6:00, fara alarma de la ceas, ma simt plin de energie, consum proteine si fibre, alerg, zambesc, relationez des cu oamenii, gandesc pozitiv, muncesc cu placere si organizat, ma joc cu animalele, ma plimb in natura si nu iau niciodata medicamente". El sustine ca suntem ceea ce mancam, ceea ce aratam semenilor si ne imbolnavim cand uitam sa ne folosim de resursele naturale proprii, pentru ca mostenirea genetica ne influenteaza sanatatea si longevitatea in proportie de doar 25%. "Totul tine de stilul de viata cand vrem sa doboram tinta: evitarea imbatranirii premature. In cazul batranetii, genele incarca pistolul, dar factorii de mediu apasa pe tragaci" – este concluzia specialistului american.
1. Alimentatia sanatoasa
Spre deosebire de stramosul nostru comun, Homo Sapiens, dr Jonny Bowden crede ca aparitiei erei fast-foodului a diluat "combustibilul specific uman" al alimentatiei (spre deosebire de veverite, care au ca aliment specific alunele, sau leii, care mananca zebre si caprioare, omul modern sufera prematur de boli degenerative pentru ca a inlocuit farfuria de supa si friptura cu un hot-dog pe zi sau diverse produse semi-preparate din hipermarketurile specifice societatii industriale). De pilda, un kebab, care contine 111 grame de grasime, de doua ori cantitatea de grasime zilnica recomandata, poate declansa bolile de inima.
Prima regula si cea mai importanta pentru o alimentatie sanatoasa este cat se poate de simpla: evitarea categorica a grasimilor, a dulciurilor si a medicamentelor care inlatura senzatia de foame. Apoi este recomandat consumul zilnic de fibre, iar ziua trebuie sa inceapa cu o portie consistenta de proteine.
Dr Bowden a identificat sapte alimente care au si proprietatea de a reduce riscul unor boli cardiovasculare:
a. pestele
b. usturoiul
c. legumele
d. alunele
e. fructele
f. vinul rosu
g. ciocolata amaruie
2. Exercitiile fizice
Multi dintre noi acuza lipsa de timp pentru a se scuza ca sunt sedentari. Nu au timp sa mearga la sala, sa mearga pe jos sau sa urce scarile. Unul dintre dezavantajele aglomerarilor urbane – lipsa miscarii. In trecutul indepartat, oamenii erau nevoiti sa mearga pe jos zeci de kilometri zilnic pentru a ajunge intr-un sat (trib) invecinat. Astazi luam taxiul sau trenul, ca sa nu mai vorbim de automobilul personal cu care mergem chiar si pana la piata.
Si totusi, suntem fiinte bipede si am fost construiti ca sa ne miscam – atrage atentia dr. Bowden. Potrivit unui studiu efectuat de specialistii de la Universitatea din Michigan, mersul zilnic pe jos, in ritm moderat, timp de 30 de minute, mareste dimensiunea creierului, reduce cu 83% riscul unor boli de inima si duce la scaderea cu 20% a riscului mortalitatii. De altfel, mersul pe jos este cel mai complet exercitiu fizic, fiind considerat de specialisti la fel de eficace ca si joggingul (alergarea). In plus, este lipsit de riscurile la care este supus frecvent alergatorul neantrenat suficient (repercusiuni asupra coloanei vertebrale, ale talpii piciorului sau tendinite, entorse). Este singura activitate naturala care pastreaza sanatatea fizica si mentala intr-o forma buna, la orice varsta.
Mersul pe jos pune in actiune un mare numar de muschi, permite organismului sa se oxigeneze si sa se destinda, eliberand stresul. Totodata, este si un bun remediu impotriva insomniei si un stimulent al bunei dispozitii. Exercitiile fizice stimuleaza activitatea cardiaca, mentin tonusul muscular, imbunatatesc circulatia sangvina la nivelul picioarelor si previne aparitia varicelor, ridica nivelul HDL-ului (colesterolul asa-zis "bun"), amelioreaza valorile tensiunii arteriale, imbunatatesc sistemul imunitar prin cresterea secretiei de endorfine si scad riscul de deces prin cancer.
3. Suplimentele naturale
Cea mai frecventa recomandare facuta in special persoanelor care vor sa scape de kilogramele in plus este evitarea pe cat posibil a consumului dulciuri si sucuri in combinatie cu diverse produse nenaturale. In loc de acestea, este indicat consumul unor gustari bogate in proteine si sucuri naturale. Totodata, fructele sunt o sursa bogata de energie si au foarte multe vitamine. Iar cel mai important: este necesar sa bem opt pahare de apa pe zi. Seleniul nu trebuie sa lipseasca din meniul nostru zilnic, acest mineral cu proprietati deosebite fiind un puternic agent antioxidant si anticancerigen. In organism, seleniului ii revine rolul de a contribui la realizarea respiratiei celulare, la protejarea hemoglobinei celulelor rosii, ca si la absorbtia si sporirea eficientei vitaminei E. Desigur, exista nenumarate liste cu suplimentare nutritive cu indicatii exacte. Suplimentele sunt necesare pentru ca, desi acestea se gasesc in natura si in organismul uman, din cauza deteriorarii mediului inconjurator. "Daca am fi trait la ferme, daca aerul nu ar fi poluat, daca nu am fi stresati, daca am dormi 8-9 ore pe noapte, daca ne-am expune razelor solare suficient de mult – atunci nu am mai avea nevoie de suplimente, fie ca este vorba de vitamine, antioxidanti si nutrienti", atrage atentia dr. Bowden.
4. Detoxifierea organismului
Omul modern este supus unui bombardament chimic in fiecare zi. Fie ca este vorba de bauturi accidulate cu colaranti, mancaruri grase, fie medicamente si expunerea la diverse noxe, poluanti, pesticide – unele chiar in apa potabila – organismul uman are nevoie de o "curatare periodica", precum o haina care trebuie spalata pentru a putea fi purtata in continuare. Totul incepe in ficat, considerat un adevarat centru metabolic, fiind primul organ afectat de toxine. El filtreaza tot sangele venit de la tubul digestiv, incarcat cu molecule rezultate din digestie si absorbite, depoziteaza substantele folositoare organismului si elimina substantele nefolositoare sau toxice. Eliminarea se face prin produsul sau de secretie, bila, care se varsa in tubul digestiv si ajunge in materiile fecale.
Solutiile sunt simple: detoxifierea prin schimbarea dietei si prin imbunatatirea stilului de viata. Mediul in care traim este supraincarcat de substante toxice care patrund in organism prin aerul inspirat, prin mancare si apa. Chiar si corpul nostru produce deseuri metabolice toxice care trebuie eliminate pentru a ne mentine sanatatea si fortele vitale. Corpul hranit corect elimina in mod natural aceste toxine prin plamani, piele, rinichi si intestinul gros(colon). Din nefericire, cu timpul, ca urmare a bolilor, obiceiurilor alimentare nesanatoase si a altor factori, depuratia organismului incetineste si toxinele se acumuleaza. Colonul este organul cheie al sistemului digestiv in detoxifierea organismului. Colonul are si un rol important in absorbtia fluidelor si a vitaminelor esentiale. "Intoxicarea" intestinului gros influenteaza multe organe generind diverse probleme de sanatate: afectiuni ale stomacului, afectiuni tiroidiene, hepatice, afectiuni cardiace, pulmonare, afectiuni renale, afectiuni ale vezicii urinare si ale prostatei. Detoxifierea se face periodic la fiecare schimbare de sezon sau cel putin la interval de 6 luni, primavara si toamna. Perioadele de post reprezinta ocazii foarte bune pentru detoxifiere.
5. Managementul eficient al stresului
Psihoneurologia – este stiinta care poate identifica atat cauzele, cat si efectele stresului. Pe baza unor simple investigatii ale sangelui se poate stabili daca valorile hormonului stresului sunt peste limitele normale. Este vorba de cortizol, hormon pe care glandele suprarenale il secreta in momentele de tensiune, ca reactie de aparare. Nutritionistul Jonny Bowden ne propune si sa luam….pauze de respiratie, respiratia profunda alungand starile anxioase. "Inspirand profund aerul si intanzand muschiul diafragmei, putem controla ritmul, profunzimea si durata unei respiratii sanatoase. In acest fel, in plamani va fi introdusa o cantitate mai mare de aer, ceea ce inseamna o cantitate suplimentara de oxigen", scrie dr. Bowden. Astfel, se constata o imbunatatire a ventilatiei pulmonare, a functiilor inimii, ale ficatului, intestinelor, vaselor de sange. Solutia este simpla: reducerea nivelului de stres va determina reducerea riscurilor de imbolnavire a organismului.
Tot pentru relaxarea si combaterea stresului, acesta ne sfatuieste sa ne luam un animal de companie, sa facem plimbari lungi seara inainte de culcare si sa facem exercitii fizice pentru intarirea musculaturii. Un alt "truc" este diversificarea activitatilor zilnice, pentru a combate plictiseala si rutina. Stresul a ajuns sa influenteze in mod dramatic chiar si capacitatea de concentrare, determinand scaderea randamentului la locul de munca si modificand adaptarea individului la mediul socio-profesional.
6. Somnul suficient si de calitate
Tot felul de procese sunt active in corpul si mintea noastra in timpul somnului. Dupa un secol de studii stiintifice asupra somnului, el ramane inca o enigma biologica. Oricum procesul somnului a fost intens studiat si implica un ritm natural care incepe seara cand glanda pineala produce melatonina, un hormon ce semnalizeaza momentul pentru somn. Cand persoana e gata sa doarma respira mai greu, muschii se inmoaie, inima bate mai incet si temperatura corpului descreste. In aceasta faza undele creierului se schimba. In acel moment incepe somnul real cu faza1: un somn superficial din care persoana poate fi trezita usor. Din acest punct inainte cei ce dorm se intorc si traverseaza diferite faze de somn, toate producand schimbari importante in activitatea creierului si in functiile fiziologice.
Pe parcursul a 24 de ore, organismul uman are nevoie de repaos pentru a se reface. De regula, somnul de noapte este considerat cel care "reincarca bateriile" si ajuta la reenergizare. Somnul ne ajuta sa punem cap la cap puzlle-ul vietii de zi cu zi. "Ceasul biologic" al fiecarei persoane corespunde in mare aproximatie cu ciclul unei zile, iar de fapt, "circadian" inseamna "aproximativ o zi". Ciclul de veghe si somn este strans legat de temperatura corpului: cu cat temperatura este mai mare, cu atat suntem mai activi; de partea cealalta, cu cat temperatura scade, starea de somnolenta incepe sa apara. Ritmurile corpului par a se baza pe doua perioade de somn in fiecare zi: una lunga pe parcursul noptii si una scurta, la amiaza, cand multi oameni obisnuiesc sa doarma sau cel putin sa se odihneasca, oprindu-se din alerta obisnuita celorlalte momente ale zilei. Cercetatorii au aflat ca atunci cand oamenii sunt indepartati de orice sursa a timpului exact (ceasuri, lumina solara etc.), "ceasul" lor intern pare sa functioneze pentru o zi de aproximativ 25 de ore. Daca "ceasul biologic" se desincronizeaza cu cel al societatii, incep sa apara probleme legate de somn.
Somnul este esential vietii. Animalele de laborator private de somn au murit. Nici oamenii nu par sa fie imuni la efectele lipsei de somn care le ameninta traiul. Un sondaj condus de American Cancer Society concluzioneaza faptul ca oamenii ce dorm mai putin de 6 ore pe noapte sau care dorm mai mult de 9 ore, au avut o rata a mortii cu 30% mai mare decat cei care dorm in mod obisnuit 7 – 8 ore. Chiar si cei care au dormit mai putin de 6 ore si in general nu au avut probleme de sanatate au avut o rata a mortii de 1,8 ori mai mare decat cei ce au dormit orele "normale".
7. Folosirea inteligentei emotionale
Oamenii traiesc in colectivitate si fara relationare cu semenii se imbolnavesc. Dar pentru ca relatiile si contactele sociale sa fie pozitive este nevoie de un minim coeficient de inteligenta emotionala, care, spre deosebire de cea intelectuala, este mai aproape de sentimente, de spontaneitate, de creativitate si de relatiile interpersonale. Pentru a putea dezvolta aceasta inteligenta, doua etape sunt importante: simpatia si empatia.
Este important sa fim in contact cu lumea exterioara "aici si acum" si ceea ce se petrece in interiorul nostru si, paralel, sa observam procesul intern care se dezvolta. Capacitatile fiecaruia individ de relationare si de comunicare pot cantari deseori mai mult decat un bagaj imens de cunostinte, care insa nu pot fi puse in practica tocmai din lipsa abilitatii de transpunere a acestora in contextul real.
Dr Jonny Bowden este cel mai cunoscut nutritionist american. Specialist in psihologie cognitiva, el a acordat interviuri si a scris mai multe articole de specialitate in New York Times, Men's Health, O (The Oprah Magazine) GQ, US Weekly, Muscle and Fitness, Self, Fitness, Shape, Woman’s World si Family Circle. De asemenea, dr Jonny Bowden participa frecvent la emisiuni difuzate de CNN, Fox News, MSNBC, ABC, NBC si CBS. El traieste si munceste in Los Angeles. Detine o diploma de master in psihologie si consiliere si este doctor in nutritie, este atestat de Colegiul American de Nutritie.
