Alin Nica, noul președinte al Consiliului Județean Timiș, a candidat din partea PNL, obținând în orașul Timișoara chiar mai multe voturi decât primarul liberal Nicolae Robu, marele său adversar din interior. La doar 39 de ani este unul dintre cei mai tineri lideri județeni din țară.
S-a născut în 13 martie 1981, în Timișoara, însă, la zece ani, a ajuns împreună cu familia în Dudeștii Noi.
A absolvit Facultatea de Automatică și Calculatoare, însa a activat în doua alte domenii: muzică și administrație.
Din 2004 este primarul comunei Dudeștii Noi, fiind la acea vreme cel mai tânăr primar din România.
În 2009, Alin Nica a ratat selecția națională pentru Eurovision, calificandu-se în finală cu piesa „Don’t Leave”, obținând doar locul al 8-lea.
Dorește ca alături de Dominic Fritz să dezvolte o comunitate inteligentă. Cum va reuși? Citiți interviul!
„Vrem să ne înconjurăm cu oameni inteligenți, pasionați de munca lor și dedicați comunităților”
– Cum veți colabora cu mai tânărul primar al Timișoarei, Dominic Fritz?
– Amândoi avem aceeași viziune de dezvoltare locală: atragerea inteligenței și susținerea programelor inovative.
– Un Silicon Valley?
– Nu neapărat. Ne gândim să atragem oamenii cu idei, fie din cultură, economie, învățământ, sport, pentru a deveni acei magneți sociali, capabili să atragă alți actori sociali, în vederea deschiderii unor noi căi de acțiune pentru dezvoltare locală.
– Căutați o nouă identitate? Timișul e recunoscut pentru agricultură, celebrele rugi de la sate și pentru bătrânețea imobilelor din capital Banatului. Vreți să încadrați în acest peisaj alte figuri, nuanțe sau cadre?
– E bai că ne propunem proiecte ancorabile în timp? Pentru 10-15 ani? Că vrem să ne înconjurăm cu oameni inteligenți, pasionați de munca lor și dedicați comunităților?
– E o chestiune de branding: inovație în cetatea medievală?
– Sunt un tradiționalist pur-sânge. Reprezint curentul conservator creștin din cadrul PNL, partid în care coexistă facțiuni neoliberale și liberal-tradiționale.
– ”Prin noi înșine” e prăfuit?
– Sunt pentru inovație în tradiționalism.
––––––––––––––––––––––––––
Alin Nica a ajuns în 2004, primar al Dudeștilor Noi, o comună la aproape 15 km de Timișoara. A fost declarat cel mai tânăr primar din România. Când a intrat în primărie l-au speriat tomurile de dosare și de hârtiile administrative scrise de mână. S-a luat la trântă cu sistemul birocratic de tip vechi. Și-a propus ca primul proiect să-l scrie pentru informatizarea comunei. A participat la un curs de scriere de proiecte europene și a câștigat primul grant. Apoi au mai urmat încă 50. Comuna lui a devenit un model de bună guvernare. Astăzi, primarii iau lecții de la juniorul care a învățat din mers cum se pedalează într-o administrație performantă.
––––––––––––––––––––––––––––
Dudeştii Noi au avut un spor demografic de 50% în mandatul său
– Care e viziunea pe termen mediu și lung?
– Vrem să eliminăm disparitățile dintre sate. Mai sunt trei fără aducții de apă, 45 de entități administrative, fără canalizare și 67 fără gaz.
– Într-un singur mandat?
– În 4-5 ani, să nu mai avem dezechilibre și să ne apucăm de un plan de dezvoltare bazat pe cunoaștere și pe noile tehnologii, protejând și îngrijind specificul local.
– Deschidere spre nou cu păstrarea vechiului, ca funcție asociată?
– Ca om al echilibrului, vreau ca inovația, valoarea adăugată adusă de oamenii inteligenți să însuflețească și să personalizeze arealul genetic autohton.
– Sunteți unul dintre puținii lideri județeni care ați propus un fond de investiții pentru stimularea proiectelor cu viziune. Cum va funcționa Fondul?
– Este întradevăr o inițiativă unică. Prin acesta vrem să atragem finanțări extrabugetare pentru stimularea start-up-urilor, informatizarea agriculturii, bani pentru consultanță și management local.
– La Dudești, cum ați reușit să atrageți sume astronomice din fondurile europene, comparative cu bugetul local?
– Timp de 16 ani, m-am bazat pe aceste fonduri. Am atras 28 de milioane de Euro, în această perioadă. Am pornit de la un buget local, în 2004, de 150.000 de Euro, iar acum Primăria are la dispoziție 2.000.000 numai din taxele locale.
– Dudeștenii au prins, cum s-ar spune, apetit pentru viață.
– Am crescut cu 50% demografia locală. În 2004, populația era de 2.339 de locuitori, acum, în 2020, e de 3.830.
– Vorbim despre populație rezidentă. Asta în condițiile în care satele și comunele românești se depopulează.
– Am lucrat la integrarerea serviciilor publice cu dezvoltarea infrastructurii, totul pe baza unui plan minuțios elaborat și strict implementat.
– Așa veți face și la CJ Timiș?
– Pentru a evita haosul imobiliar, vom impune restricții severe în dezvoltarea noilor cartiere periurbane.
– Exact ca în perioada interbelică?
– Dezvoltatorii imobiliari vor fi obligați să construiască doar pe baza unor PUZ-uri care să cuprindă obligatoriu și spații verzi. Noile imobile, despărțite de vegetație, vor fi aprobate, dacă există minimum 5 ha, dedicate acestor investiții. În plus, antreprenorii vor fi obligați să realizeze mai întâi infrastructurile, fără de care nu vor primi avizele.
––––––––––––––––––––––
Programul de guvernare locală ”Timișul la nivel european”
Alin Nica este unul dintre puținii candidați la alegerile locale care a avut un program coerent și bine structural de guvernare locală, în timpul campaniei electorale.
În peste 100 de pagini, alesul timișenilor trasează liniile directoare după care își propune să administreze județul.
Zece capitol pentru un Timiș de nota 10
Primul capitol al programului său – „Asigurăm prosperitatea sustenabilă și creșterea economică” –, prevede un proiect de reconfigurare a arhitecturii de investiții, în special al Fondului Județean de Investiții Timiș. „Acesta va oferi cofinanțare, precum și suport în scrierea, accesarea și implementarea proiectelor cu finanțare europeană. Aș vrea să subliniez acest aspect: banii vor putea fi dați drept sprijin pentru cei care aplică sau pun în practică proiecte europene”, anticipează Nica. Banii, asigură acesta, nu vor fi dați pe criterii politice, reiterând ideea că el „va fi președintele tuturor primarilor din Timiș, indiferent de culoarea politică”. La acest capitol, mai sunt avute în vedere colaborări cu universitățile și crearea unui accelerator de afaceri.
Reducerea decalajului dintre sate şi oraşe
Următoarele capitole din programul lui Nica ar fi „Creștem calitatea vieții pentru timișeni”, care are cinci subdirecții: sănătate la standarde europene, educație și civism, cultură și identitate, asistență socială și dezvoltarea sportului de masă, și „Asigurăm bunăstarea durabilă pentru mediul rural”, definit prin reducerea decalajului dintre mediul rural și cel urban, prin infrastructură de transport, dezvoltarea infrastructurii energetice, susținerea investițiilor în agricultură, stimularea mediului de afaceri, susținerea educației, susținerea sportului, asigurarea serviciilor de utilități și rezolvarea problematicii specifice fondului funciar.
Reluarea colaborărilor transfrontaliere
Al patrulea capitol, „Dezvoltăm infrastructura în slujba cetățeanului și economiei” prevede planuri pentru transformarea Timișului în județul cu cea mai modernă infrastructură rutiera din țară. Astfel, guvernarea județeană PNL ar urma să facă din județ un hub logistic atât național, cât și la nivelul euroregiunii Dunăre-Criș-Mureș-Tisa (DKMT), spre deosebire de PSD, care, consideră Nica, a izolat județul în perspectivă transfrontalieră.
E-Timiş
Celelalte capitole din „programul de guvernare locală”, cu nume care vorbesc de la sine despre intențiile liberalilor pentru județul Timiș, sunt: „5. Atragem fonduri europene în slujba Timișului”, „6. Susținem dialogul social și implementăm e-Timiș”, „7. Stimulăm dialogul interinstituțional pentru Timiș” și „8. Garantăm protecția mediului și respectarea pactului ecologic european”, scrie Ziua de vest.
Nu vor avea loc animozităţi politice
„Începând din acesta toamnă, timp de 4 ani vom vorbi nu doar de un Timiș la nivel european ci și de un Timiș liberal. Pentru că vom avea primarii liberale, un președinte liberal la CJ Timiș și un guvern liberal chiar și după 6 decembrie. Astfel, vom avea tot sprijinul necesar pentru a putea pune în aplicare proiectele care vor duce Timișul la nivel european”, a mai ținut să menționeze Alin Nica, conform presei locale, la anunțarea candidaturii.
El a anunțat încă de la început că va fi un președinte pentru toți, indiferent de culoarea politică a primarilor și a șefilor de administrații locale.
……………………………………………………………………………………………..
Promite stadionul pe vechiul amplasament
– Dar timișorenii așteaptă investiții concrete. Cum ar fi…
– Vom construi noul stadion de fotbal pe vechiul amplasament al lui ”Dan Păltinișanu.”
– Acolo unde legendele fierb și nasc energii.
– Tot în același areal, pe un teren al Primăriei Timișoara, mult așteptata sală de sport, la standard internaționale.
– Centura?
– Finalizăm în acest mandate Centura de Vest și de Sud. În plus vom demara construcția autostrăzii spre Belgrad, în colaborare cu sârbii.
– Traficul e înnebunitor și în Timișoara.
– Pentru a ocoli orașul, am gândit un plan de construcție a unor cordoane adiacente autostrăzilor, un fel de bretele, pentru preluarea traficului greu.
– Ce altceva vă mai propuneți?
– Trecerea Aeroportului Timișoara de la Ministerul Transporturilor la Consiliulș Județean pentru modernizarea lui.
– Ca expert European în juriul privind Capitala Europeană a anului 2023, Timișoara amânând cu doi ani evenimentul omagial, ce veți face?
– Mă voi recuza din această funcție, pentru că sunt incompatibil. Voi colabora cu autoritățile sârbești, titlul s-a dat și Novisadului, iar împreună cu Dominic Fritz vreau să creăm un eveniment unic care să atragă peste un million de turiști străini.
– Totul pentru etichetă sau făloșenie?
– În niciun caz. Pentru asigurarea premiselor prosperității, investim în viitor. Industriile creative pe care vrem să le atragem vor avea nevoie de personal calificat. Creștem prin acestea atractivitatea locală.
Noul ar semăna cu un cotlet de mânz în cuhta bănățană
– Un pronostic în PIB?
– Pe vreme de pandemie, nu poți face proiecții, dar asigurăm cadrul de dezvoltare și de expresie a forțelor inovative, în stare să stimuleze și pe alții să creeze capital.
– Despre capitalul românesc? Aveți idee dacă îl mai susține cineva?
– Noi vrem să ajutăm industria ospitalității, lumea antreprenoriatului local, inovația în agricultură, prin fondurile pe care le vom atrage, nu numai cele europene.
– Dar un mare investitor străin?
– Trebuie să profităm de războiul sino-american și să relocăm în zona noastră marile capacități de producție.
– Cum arată noul în paradigma noii conduceri județene?
– Precum un cotlet de mânz în cuhta bănățană.
– Mulți văd schimbarea ca pe o renunțare la tradiții. Morcovi cu hormoni, pulpe de pui, vopsite cu coloranți, părădaise date cu roșeață chimică…
– Cultivăm și sporim genetica autohtonă, așa cum v-am mai spus, prin stimularea inițiativei private, prin atragerea magneților sociali și a oamenilor de bună credință care știu că acasă nu e printre străini ci acolo unde țarina produce cea mai mare cotă de grâu la hectar din Europa.
– Care ar fi mesajul pentru noua generație?
– Îndrăzniți să credeți în oameni!
