– Câte din cele zece axe de dezvoltare, pe care le-ați anunțat în campania electorală, vor prinde rădăcini în județul Dâmbovița?
– Toate axele de dezvoltare ale Master Planului sunt la fel de importante. Direcțiile alese nu sunt pentru că așa am decis eu. Sunt rezultatul discuțiilor purtate cu primari dâmbovițeni, a analizelor făcute pe fiecare zonă și comună în parte.
– Ați vorbit despre zece direcții de dezvoltare a județului pe care-l păstoriți.
– Am cuprins totul de la educație, sănătate, cultură și turism până la investiții de infrastructură mare, atragerea de noi investitori, tehnologia informației și protejarea mediului. Ne-am propus să diminuăm decalajele dintre urban și rural, dar și de deschide județul în fața investitorilor.
– În cât timp: zece, douăzeci de ani?
Cornel Ștefan, în Senatul SUA
– Dificilă întrebare! De la nota conceptuală, până la demarare lucrărilor dorite poate să treacă unul, doi ani, chiar și trei ani. Doar hârtii! Sunt situații în care se lansează licitațiile, se anunță câștigătorul și după vin contestațiile. Și mai trec alte câteva luni de zile până începem să construim. Și uite așa oamenii, pe bună dreptate, se întreabă ce se întâmplă cu drumul promis, cu școala pe care ai anunțat că o modernizezi sau că o construiești de la 0.
– Pe ce fel de fonduri vă bazați?
– În primul rând pe banii europeni. Nu prea ne putem baza pe finanțare guvernamentală, mai ales în cazul investițiilor mari. Ține doar de noi cât de harnici și de repede ne mișcăm în scrierea și depunerea de proiecte.
– Bani europeni sunt doldora pe hârtie. Aveți echipă de management?
– Vrem cel puțin 50 de km de drumuri de centură, pe 4 benzi, construiți de la zero. Ca sursă de finanțare pot indica fondurile europene din Programul Operațional Infrastructură Mare, iar pentru acest lucru deja lucrăm cu Compania Națională a Infrastructurii Rutiere.
– Aveți echipă, aveți valoare?
– Avem și o echipă bine pregătită în managementul de proiecte. Deja implementăm un proiect cu fonduri europene de peste 320 de milioane de euro, vorbim aici de rețele de apă și apă uzată în 51 de comunități locale. Și nu, nu sunt doar primari ai PSD incluși în acest proiect.
– Cum vedeți dezvoltarea județului: unitară, centralizată, secvențială?
– Pot spune că este un mix al celor trei.
– Vorbea cineva recent că Târgoviște ar putea deveni „cartier rezidențial” al Bucureștiului, dacă s-ar construi de urgență drumul expres Tărtășești-Târgoviște. Cum veți reuși să faceți rost de finanțări cu un guvern ostil?
– Sper să nu aveți dreptate în ceea ce privește o eventuală ostilitate a guvernului. Nu cred că își mai au locul finanțările în funcție de culoarea politică. Eu unul, în Dâmbovița, nu voi face așa ceva. Nu mă interesează de la ce partid este primarul. Pe mine mă interesează cetățeanul. Sper că așa gândesc și cei din Palatul Victoria.
– Toată lumea vorbește despre digitalizare. Cum veți administra situația în care 99% din populație nu are semnătură electronică?
– Trebuie găsite soluții. O să fie puțin mai dificil, dar nu imposibil. Vom demara campanii de informare a populației, cred că vom reuși. Nu foarte repede, dar vom reuși. Dacă vom explica suficient de clar care sunt avantajele unei semnături electronice, totul ar trebui să decurgă normal. Sunt însă foarte multe cereri adresate UAT-urilor pentru care vrem să eliminăm statul la cozi, iar acest lucru îl vom face prin digitalizarea administrațiilor publice locale
– Care e primul pas?
– Am lansat deja aplicația de mobil a instituției Consiliul Județean Dâmbovița. Aceasta se poate instala pe dispozitivele cu sisteme de operare IOS și ANDROID. Aplicația e interactivă. Conține toate informațiile de care au nevoie dâmbovițenii, dar și turiștii care ajung în județul nostru.
– Ca un aventurier, am ales să cobor de la Bran, pe așa-zisul Drum al Dacilor. A fost horror. Ne-ați promis a treia cale spre Castelul Reginei Maria, nouă celor din sud.
– Zona montană este în permanență în atenția mea și a Consiliului Județean Dâmbovița. În perioada următoare, vom lansa licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate, în vederea reabilitării, modernizării, dar și construirii unui sector de drum nou aferent proiectului DJ714 – Glod – Sanatoriu – Moroeni – Bolboci – Peștera (lungime estimata 35,6 km) până la Zănoaga. Intenționez construirea unei variante noi de drum cu legătură la DJ714 care să ocolească satul Glod. Acest sector de drum, cu o lungime estimată de 2,5 km, se va racorda la DN71 printr-un pod de 60 m lungime.
– Dar pe Padina?
– Pe sectorul platoului Padina, până la Sediul Salvamont, CJD a contractat reabilitarea și modernizarea a 7 poduri si podețe.
– Stațiunea Padina Peștera apare în planul dvs de modernizare. „Super ski” în Carpați e o legendă veche.
foto: Platoul Padina, Hotel Peștera
– De la drumurile de acces în stațiune, până la construirea de hoteluri de 3,4 și 5 stele, centre medicale, pensiuni și alte facilități turistice, au fost discutate toate aspectele ce țin de demararea întocmirii documentației obligatorii pentru construirea efectivă a unui nou oraș. Și da, este vorba de construirea unui oraș de la zero. Ultimul proiect de acest gen a fost, dacă nu mă înșel, ridicarea stațiunii Olimp, a cărei construcție a fost terminată la începutul anilor 1970.
Am avut deja dezbateri publice pe baza Master Planului stațiunii Peștera – Padina. Am avut întâlnii de lucru la sediul Consiliului Judeţean Dâmboviţa cu șeful de proiect al acestei stațiuni, prorectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Tiberiu Florescu.
Un alt program?
– Intenționăm să aplicăm pentru obținerea fondurilor necesare colectării selective și transportul gunoiului, pe care să-l transformăm în energie, printr-o stație de cogenerare. Lucrările vor avea un buget de 78 de milioane de Euro.
– Universitate, recunoscută pentru doctoratele date multor ofițeri de MAI, MApN și SRI? Cum veți schimba percepția publicului despre această unitate de învățământ superior?
– Voi implica Universitatea „Vlahia” în toate proiectele viitoare ale Consiliului Județean pentru că am foarte mare încredere în profesorii UVT.
– Aveți o serie de parcuri industriale nefuncționale. Le veți folosi?
– Intenționăm să le reorganizăm. La Priboiu, de pildă, vrem să creăm un Parc de dezvoltare IT, să atragem inteligența și firmele de specialitate.
– Am lăsat mai la urmă, intenționat, vestigiile și patrimoniul. Aveți niște resurse istorice imense. De ce nu le-ați valorificat până acum?
– Ansamblul Monumental Curtea Domnească din Târgoviște se află acum în proces de reabilitare, mai exact Turnul Chindiei și Ruinele Bisericii Paraclis, Biserica „Sfânta Vineri” – Domnească mică și Biserica Domnească „Adormirea Maicii Domnului”. După finalizarea lucrărilor, vom crea un circuit turistic al Capitalelor Țării Românești și vom organiza evenimente culturale, educaționale sau sociale și dorim o creșterea a numărului de vizitatori cu o rată de 8,77%.
– La Potlogi am găsit un custode, demn de Louvru. O femeie deșteaptă. Zâmbitoare. Tobă de istorie. Mi-a povestit că doar în anumite părți ale anului vin grupuri de copii de la București sau Târgoviște. Nu poate fi un punct de încrucișare a istoriei cu progresul care ne tot amenință.
– Trebuie spus că, la Potlogi, numărul de turisti era aproape inexistent în 2009, iar din 2016, an în care a fost finalizată reabilitarea monumentului istoric, au fost înregistrțti cel putin 12.000 de turisti. Anul trecut, chiar și în condiții de pandemie, au trecut pragul așezământului 14.000 de turiști.
– Mănăstirea Dealu e la doi pași. Într-un drum spre București. mama, profesoară de istorie în Timișoara, a ținut morțiș să-mi povestească despre cum s-a schimbat lumea, în urma tratatului din 9 iunie 1598, semnat în mănăstire între trimișii împăratului Rudolf al II-lea și Mihai Viteazu. Cum Basta, omul suveranului, l-a ucis mișelește. Și capul i-a ajuns la Mănăstirea Dealu. Dar și prima tiparniță din Țara Românească…
– Ca noutate, vă anunț că un alt proiect important la care lucrez alături de colegii mei este și construirea Gondolei Urbane Curtea Domnească – Mănăstirea Dealu. Aceasta va rezolva problemele de trafic și nevoia turiștilor de a vedea panorama.
– Un grec din Sparta, funcționar la primărie, mi-a arătat câteva ziduri din perioada de glorie a Primei Republici ateniene. A spus că din relicvele ăsta și din mitologie trăiesc de 2000 de ani.
– Da, aveți perfectă dreptate. Istoria și monumentele noastre trebuie puse în valoare. Și vom face acest lucru. Viitoarele fonduri europene reprezintă o uriașă oportunitate.
