» Centrele culturale straine au schimbat fata biblioteconomiei autohtone, obligand-o sa se schimbe.
» Dintre bibliotecile romanesti, doar Biblioteca Centrala Universitara a convins ca schimbarea prin care a trecut nu e doar de imagine.
CRITERII
A) Fond de carte B) Diversitate C) Ambianta D) Evenimente E) Informatizare
Prin intermediul centrelor culturale occidentale, tinerii au luat cunostinta despre cum ar trebui de fapt sa arate o biblioteca si ce ar trebui sa contina ca sa atraga lumea spre cultura.
Astfel, ea ar trebui sa aiba un fond de carte (nu neaparat foarte divers, cat scump), continuu updatat, sa aiba o mediateca in care sa se gaseasca titluri de filme/stiluri muzicale noi, sa organizeze evenimente culturale alternative, pe teme de ultima ora. In aceasta zona de cultura urbana, standardul il face British Council, care are o deschidere clara spre culturile tinerilor, organizand inclusiv party-uri neconventionale; la polul opus se afla centrul de studii americane, o institutie aproape militara, in care accesul e la fel de dificil ca pe Aeroportul Kennedy, iar evenimentele organizate sunt plictisitoare, din proximitatea politicii. Oricum, marea problema a bibliotecilor de pe langa aceste centre culturale o constituie spatiul mic de depozitare, care le obliga sa-si restranga drastic fondul de carte. Dintre bibliotecile romanesti, cel mai bine s-au adaptat noului concept Biblioteca Centrala Universitara, care devine incet un spatiu prietenos pe model occidental, si Bibioteca Metropolitana din Amzei, care incearca timid sa-si deschida portile spre organizare unor evenimente mai neconventionale. La polul opus se afla Biblioteca Academiei, o institutie care restrictioneaza prin masuri birocratice accesul studentilor la fondul ei impresionant de carte.
Biblioteca Centrala Universitara (str. Boteanu 1)
1. BCU reuseste o medie foarte buna a serviciilor: abonamente ieftine (sau gratuite pentru studenti), acces nerestrictionat si servicii de calitate. Intre bibliotecile mostenite din comunism, BCU s-a miscat in acord cu spiritul vremurilor: a fost renovata, poseda un lift si un bufet la preturi studentesti. Sala principala de lectura este luminoasa si foarte aerisita, garantand intimitatea de a putea citi o carte fara paranoia ca cineva ar putea vedea ce citesti. Fondul de carte romanesc este urias (chiar daca biblioteca nu mai ia cartile pe gratis, ci le achizitioneaza), iar fondul de carte straina imbunatatit substantial de la an la an. Biblioteca este total informatizata, iar programul de cautare este prietenos. Serviciile sunt profesioniste, asteptarea unei carti nu dureaza mai mult de 20 de minute. Se simte lipsa unei mediateci extensive, frustreaza ca biblioteca digitala este axata doar pe carte romaneasca. Punctul tare al bibliotecii este fondul urias de carte pentru salile de lectura – insa fondul de imprumut pentru acasa e destul de subtire (in special pentru carti straine). Evenimentele organizate aici au un aer cam batranicios, "universitar". Oricum, BCU incepe incet sa capete look-ul si atmosfera unei biblioteci occidentale.
Biblioteca British Council Calea Dorobantilor 14)
2. Fond de carte substantial, divers si updatat, in special pe stiinta si pe studii culturale. Campioana a organizarii de evenimente, de regula cu o aura de cool urban. Bila neagra este pretul permisului, inaccesibil omului de rand (130 – adulti, 90 – elevi si studenti). Fond semnificativ de carte virtuala. Catalog online, pentru cei care nu vor sa riste sa ceara o carte deja imprumutata. Fond de carte si meditatii pentru cei care pregatesc testul Cambridge.
Institutul Cultural Francez Bd. Dacia 77)
3. O medie foarte buna reuseste si biblioteca Institutului Cultural Francez: abonamente relativ ieftine (comparate cu suratele ei din alte tari), cea mai buna mediateca (in special pe muzica si filme), fond de carte continuu actualizat, catalog online. Site-ul este cam haotic (mediateca este de exemplu organizata sub forma de blog), iar evenimentele organizate sunt usor mai elitiste decat cele organizate la British Council.
Biblioteca Metropolitana "Mihail Sadoveanu" (str. Tache Ionescu 4)
4. Bibiloteca metropolitana are o multime de sucursale de cartier – ne vom referi doar la sediul central. Accesul este gratuit, platindu-se doar serviciile auxiliare imprumutului de carti (scanare, copiere pe stick, serografiere etc.). Nu are sala de lectura. Biblioteca sonora pentru nevazatori si ambliopi. Fond nesemnificativ, simbolic, de carte virtuala (Miron Costin, Ion Creanga etc.). Insuficient informatizata. In ultimul timp, s-a lansat in organizarea de evenimente, incercand sa iasa din zona evenimentelor culturale prafuite (nu percepe taxa pentru spatiu de pilda, fapt care atrage artistii tineri).
Biblioteca Goethe Institut (Henry Coanda 22)
5. Carti si materiale in limba germana. Tarife accesibile – 25 lei (adulti) sau 15 lei (studenti, pensionari). Termenul de imprumut pentru cartile din sectiunea pedagogica este de doar o saptamana. Este unul din cei mai activi organizatori de evenimente – de obicei legate de arta tanara, festivaluri de filme, dezbateri pe teme actuale. Mediateca diversa, updatata continuu. Catalog online neprietenos.
Biblioteca "Luis Rosales" a Institutului Cervantes (Marin Serghelescu 12)
6. Carte spaniola. Mai putin high tech decat omoloagele ei occidentale. Biblioteca mica, 20.000 de volume. Acces liber pentru consultarea fondului la sala de lectura, 15 euro/an pentru cei care vor sa imprumute acasa. Evenimente mai rare, dar spectaculoase – expozitie de publicitate spaniola, filme din underground-ul cinematografiei spaniole etc.
Biblioteca Nationala (Ghica 4)
7. Impreuna cu biblioteca Academiei, are cel mai mare fond de carte. Aspect neprietenos, batranicios – obligatiile si regulamentele sunt vizibile peste tot. Permisul se acorda gratuit oricui il solicita si a implinit 18 ani. Sali de lectura multe si mari, cu aspect comunist; imprumuturi doar la sala, nu si acasa. Se asteapta prea mult pentru o carte. Mediateca pe discuri LP. Evenimente ultraobosite, cele mai multe academice sau legate de biblioteconomie.
Biblioteca Academiei (Calea Victoriei 125)
8. Acces dificil: ca student, permisul se acorda doar cu avizul decanului. Institutie prodigioasa (prin fondul de carte enorm care dubleaza – nejustificat – Biblioteca Nationala), dar practic inexistenta. Sali de lectura indestulatoare pentru specialistii care o frecventeaza. Evenimente specializate, fara relevanta pentru publicul larg. Site imposibil de utilizat, in culori ingrozitoare.
Biblioteca pentru copii Ion Creanga (Christian Tell 10)
9. Filiala a Bibliotecii Metropolitane, care face eforturi sa se adapteze copilului de azi. Fond de carte divers (beletristica, enciclopedii, reviste etc) si partial adus la zi (RAO, Corint Junior etc). Beletristica in limbi straine slab reprezentata (Folio Clasique, Wordwords Classics). Activitati colaterale cititului – teatru de papusi, o "ludoteca" unde copiii se pot juca sub supraveghere, ateliere de creatie. Acces gratuit.
Biblioteca Pedagogica (Zalomit 12)
10. O biblioteca onorabila, cu un fond de carte de 450.000 de titluri, a carei soarta (sau macar locatie) este deocamdata incerta – sediul in care a functionat pana acum este retrocedat fostilor proprietari. Acces contra cost. Cea mai buna biblioteca de carte teoretica (stiinte sociale). Sala de lectura aerisita, dar pe stil vechi, comunist. Nu detine catalog online, site-ul continand doar informatii generale.
