Dezbaterile aprinse în jurul celui mai “penal” bacalaureat din ultimii 20 ani arată că tendinţa generală ar fi mai degrabă de revenire la un examen mult mai prietenos. Un motiv plauzibil este şi acela că, din cauza scăderii numărului absolvenţilor, facultăţile au început să piardă sume uriaşe.
Analiza examenului de bacalaureat nu trebuie să pornească doar de la numărul elevilor care au fost chemaţi zilele trecute la parchet. Cifrele esenţiale sunt următoarele: rata de promovabilitate la bac a fost în 2009 de 79,95%; în 2010 – 67,4%, în 2011 – 44,47%; în 2012 – 43%.
Universităţi mediocre
Această tendinţă de scădere a fost determinată de introducerea camerelor de luat vederi care a mai temperat vechile practici de copiere şi i-a obligat pe profesori să fie mai riguroşi. Măsură a urmărit să “însănătoşească” sistemul educaţional universitar ros de nepotisme şi unde asistăm la o “nivelare a non-valorilor” datorită numărului mare de locuri eligibile la universităţi. Oricum nu prea contează ce facultate ai terminat din moment ce nici una din România nu se află în primele 500 din „QS World University Rankings” 2012/2013, clasamentul internaţional al celor mai bune universităţi la nivel global.
Noua tendinţă de promovabilitate mai scăzută la bac îngrijorează facultăţile private, incluse de Ministerul Educaţiei în cea mai slabă categorie (a treia) a unităţilor de învăţământ superior. Dar îngrijorează, deopotrivă, universităţile de stat care oferă un număr mult prea mare de locuri cu taxă (acum câţiva ani, de exemplu, o universitatea respectabilă informa reporterii Rl că locurile cu plată sunt disponibile până la nota 5). Asta în condiţiile în care numărul absolvenţilor a crescut de la 7 %, în 2002, la 14% în 2011, potrivit ultimului recensământ al INS.
Sute de milioane de euro pierdute
Cifrele ultimilor ani arată – potrivit Anuarului Statisc al României publicat de INS – că facultăţile sunt în piedere de studenţi din cauza promovabilităţii scăzute la bac: numărul studenţilor (la stat şi la privat) a fost de 891.000 în 2008-2009, apoi 775.000 în 2009-2010. În anul 2010-2011, a scăzut la 673.000 studenţi, iar un an mai târziu la 600.000. Estimarea pentru 2012 – 2013 a fost de 550.000.
Taxa de şcolarizare la Spiru Haret spre exemplu este între 2.000 şi 2.500 de lei, iar la Dimitrie Cantemir de 2.400 lei (560 euro). La această sumă se adaugă tot felul de taxe greu de evitat cum ar fi: pentru examenul de mărire a notei – 20 euro, pentru restanţe 20 euro etc. Astfel, un student la Dimitrie Cantemir (care dă şi două examene vara) va plăti anual o taxă de 600 euro.
Un calcul simplu arată că faţă de 2008, în 2013 sunt cu 340.000 de studenţi mai puţini (în marea lor majoritate la instituţiile de învăţământ superior private).
Astfel se poate calcula pierderea financiară totală şi anuală a universităţilor (luând ca reper anul 2008) care este de aproximativ 200 milioane de euro.
Lupta pentru revenirea la procentele urişe de absolvenţi se duce pe toate fronturile. Şi încercări au fost inclusiv de la nivelul Ministerului Educaţiei. Astfel, prima propunere pentru acest minister a fost, în mai 2012, Corina Dumitrescu, rectorul Universităţii Creştine “Dimitrie Cantemir”. Numirea nu a fost una “întâmplătoare”. Prin ea se dorea “resuscitarea” sistemului privat de învăţământ aflat în declin, după cum o arată cifrele de mai sus, dar şi salvarea unor sinecuri. La Universitatea “Dimitrie Cantemir”, de exemplu, predau în urmă cu un an: Titus Corlăţean, parlamentarii Alina Gorghiu, Petru Filip, Cătălin Croitoru, Vasile Bleotu, William Brânză, politicienii Iulian Fota Cristian Diaconescu, Ana Birchal, Daniela Popa, Rodica Stănoiu, dar şi Elena Udrea (care ulterior a declarat că e doar doctorandă). Ce mai contează că activitatea ştiinţifică a universităţii era insignifiantă, cu 7 articole indexate ISI (adică recunoscute de comunitatea ştiinţifică).
Psihoză naţională
Aşa s-a ajuns la cel mai penal bacalaureat de după Revoluţie. Elevii sunt vinovaţi pentru că nu învaţă şi atât. Multora le-ar conveni revenirea la vechiul sistem cu bani strânşi pentru protocol şi care ajung, de fapt, unde trebuie pentru ca “profesorii-corectori” să fie mai indulgenţi. Disperarea lor de a lua bacul cu orice preţ se împleteşte cu dorinţa unor politicieni de a-i prezenta pe candidaţi ca pe nişte simple victime ale sistemului în care se desfăşoară examenul de câţiva ani.
Aşa a apărut anul trecut ideea că ar trebui scoase camerele de luat vederi pentru că timorează elevii. Anul acesta, elevii sunt “timoraţi” de către procurori, iar premierul Ponta şi-a luat rolul de protector urlând că tinerii ar trebui lăsaţi în pace deoarece nu mai suntem pe vremea când Securitatea te ridica din stradă. S-a creat o psihoză naţională în care am aflat, de pilda, că “mai mulţi elevi şi profesori de la Liceul „Lazăr Edeleanu” din Năvodari au fost audiaţi de ofiţerii anticorupţie, după ce a existat o plângere că unii elevi ar fi strâns bani pe care i-ar fi dat supravegetorilor ca să îi lase să copieze la bacalaureat. Sursele citate spun că în plângerea depusă la Poliţie o elevă susţinea că unii copii ar fi dat sume cuprinse între 50 şi 100 de lei, banii fiind strânşi de o altă elevă care urma apoi să îi dea supraveghetorilor, la toaleta unităţii de învăţământ, unde nu există camere de supraveghere”.
Statistica vorbeşte
Dar acesta, ca şi cel de la Liceul Bolintineanu din Bucureşti, cel mai mediatizat caz, nu sunt singurele înregistrate la Bacalaureatul din 2013. Vineri, la Liceul „George Călinescu” din Constanţa au fost găsiţi într-o clasă, în timpul ultimei probe, bani ascunşi într-un pachet de şerveţele. Totodată, la Liceul Tehnologic „Ion Bănescu” din Mangalia au fost găsite, tot în timpul desfăşurării examenului, pe băncile a doi candidaţi, subiecte rezolvate şi fotocopiate. Şi în acest caz, Poliţia a declanşat o anchetă pentru a stabili cine le-a dat celor doi elevi rezolvarea subiectelor de examen. Trei adolescenţi au avut nevoie de intervenţia medicilor de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Jiu, după ce le-au rămas blocate în urechi minicăşti pe care le cumpăraseră cu scopul de a copia la bacalaureat şi pe care le testau. Statistic şi punctual, lucrurile stau cam aşa: vineri, un număr de 87 de candidaţi la bacalaureat au fost eliminaţi din examen la ultima probă, pentru că au fost prinşi copiind sau aveau asupra lor materiale nepermise, ca şi la probele anterioare, în plin scanadal privind ancheta de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Capitală.
Miercuri, încercarea de a copia la bacalaureat a dus la eliminarea altor 112 de candidaţi, care susţineau proba obligatorie a profilului. Luni la proba scrisă de limba şi literatura română a bacalureatului, 93 de elevi fiind scoşi din sălile de examen din cauza tentativelor de fraudă la care au recurs.