Încet-încet, pare a se contura tot mai clar o „bătălie” pe resursele semnificative de gaze naturale din Marea Neagră, care, potrivit ultimelor date, s-ar cifra la peste 200 miliarde metri cubi, suficient cât să ne acopere consumul integral pe vreo 20 de ani.
Scandalul a luat amploare după ce premierul de la Budapesta, Viktor Orban, a declarat recent că Ungaria va semna în curând un acord care îi va permite să importe anual 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale din România, pentru următorii 15 ani. Volumul este similar cu capacitatea de transport pe care o va avea cea mai importantă conductă de export pe care o construiește Transgaz, operatorul național al sistemului de transport al gazelor, respectiv BRUA, un gazoduct care va conecta sistemele din Bulgaria, România, Ungaria și Austria.
„Epoca monopolului gazului rusesc va ajunge la final în Ungaria în condițiile în care ne vom putea acoperi peste jumătate din importuri din alte surse, în acest caz din surse românești”, a afirmat Orban. Declarațiile acestuia vin în contextul în care, anul trecut, Ungaria a afirmat că nu mai este interesată să prelungească până în Austria acest gazoduct, considerat unul dintre proiectele de interes major pentru Comisia Europeană, care de altfel a acordat un grant de 179 milioane de euro României, din totalul de peste 560 milioane euro cât va costa conducta pe teritoriul țării noastre. Astfel, au fost alimentate speculații conform cărora Ungaria va fi principalul câștigător al investițiilor care se fac în această conductă, dar și în zăcămintele din Marea Neagră.
Rezervele uriașe din adâncuri
În acest moment, ochii sunt ațintiți spre principalul investitor din Marea Neagră, consorțiul OMV Petrom-ExxonMobil, singurii care până acum au făcut explorări serioase în zona de adâncime a mării și care au anunțat rezerve potențiale de până la 84 miliarde de metri cubi. Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, a confirmat ieri, într-o conferință privind comunicarea rezultatelor financiare pentru 2017, că a început deja să prospecteze piața în căutare de clienți. „În această perioadă, analizăm scenariile pe piețele din vecinătate, dar trebuie coroborate cu posibilitățile de transport. Nu avem niciun contract de vânzare a posibilei producții de gaz din Neptun Deep”, a spus Mariana Gheorghe.
Ea a precizat că OMV Petrom poartă aceste discuții în mod independent de americanii de la Exxon, nu în consorțiu. „Vom fi concurenți cu Exxon în piața de gaze”, a punctat șefa Petrom. Potrivit acesteia, prospectarea pieței se face pentru a se lua decizia finală de investiții în zăcământul Neptun Deep: „Pentru decizia finală de investiții va trebui să luăm în considerare care este potențialul preț cu care putem monetiza gazul. În primul rând ne uităm la piața românească. Pe baza cifrelor, vor fi cantități mai mari decât e posibil să vindem pe piața românească și atunci facem scenarii multiple legate de preț, de volume și de disponibilitatea infrastructurii”.
Vom deveni exportator net de gaze
Potrivit datelor raportate ieri de companie, OMV Petrom a realizat în 2017 o producție de gaze naturale de 5,18 miliarde metri cubi, în scădere ușoară față de anul precedent, când a obținut 5,29 miliarde metri cubi. Sorin Gal, director în cadrul Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM), afirmase cu o zi înainte că producția anuală a ExxonMobil-OMV Petrom va fi de circa 6 miliarde metri cubi. Dacă cele două companii își vor împărți „felia”, asta înseamnă că Petrom va ajunge la o producție anuală de peste 8 miliarde metri cubi, adică deja trei sferturi din consumul anual de gaze al României, de 11 miliarde, în condițiile în care deja ne acoperim din surse interne aproape integral acest necesar. Compania de stat Romgaz este principalul producător.
Pe de altă parte, Petrom a pregătit o listă de 50-60 de zăcăminte petrolifere pe care le-a scos la vânzare, primind deja ofertele preliminare de la mai mulți investitori interesați, după cum au anunțat reprezentanții companiei. Un rezultat va fi comunicat chiar în primul trimestru al acestui an. Zăcămintele sunt scoase la vânzare pentru că nu sunt destul de rentabile pentru Petrom.
Rute de transport conturate
Principala rută de export va fi BRUA faza a II-a, după ce gazoductul care iese din Bulgaria prin Giurgiu va fi legat de zăcămintele din Marea Neagră prin conducta Tuzla-Podișor. În această etapă, capacitatea de export spre Ungaria va fi de 4,4 miliarde metri cubi și ea a fost deja rezervată integral, printr-o licitație organizată de Transgaz la finele anului trecut. Acordul este preliminar, urmând să fie definitivat în luna decembrie, și confirmă faptul că proiectul este unul comercial.
Pe de altă parte, Transgaz intenționează, prin planul de dezvoltare a rețelei pe următorii ani în plan, să mai construiască o conductă care să preia gazele din Marea Neagră, din zona localității Vadu, într-una din cele trei conducte de tranzit pentru gazul rusesc. De asemenea, sistemul național de transport ar urma să fie legat la conductele internaționale de tranzit din Dobrogea, creând asfel o nouă poartă de intrare a gazelor din Marea Neagră în rețeaua internă de conducte. În plus, un alt proiect strategic este inversarea fluxului de gaze pe magistralele de tranzit de la Isaccea, ceea ce ar crea o rută de export spre Ucraina.
De altfel, Lăcrămioara Diaconu-Pințea, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de Producție Gaze, a declarat ieri, răspunzând unei întrebări adresate de „RL”, că gazoductul BRUA (sau BRU, în funcție de ce se va decide cu Austria) este doar una din rutele de export luate în calcul. „Cu siguranță sunt și altele, către nord sau sud, folosind conductele de tranzit existente, doar că trebuie conectate la Marea Neagră”, a spus aceasta. Ea a precizat că Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria și Turcia sunt alte piețe potențiale analizate.
Profit uriaș pentru austrieci
Grupul OMV Petrom a înregistrat în 2017 un profit net în valoare de 2,489 miliarde de lei, de aproape 2,4 ori (140%) mai mare faţă de rezultatul net afişat în anul 2016, conform rezultatelor financiare neauditate publicate miercuri de companie. Din acest profit, suma de 1,1 miliarde de lei va fi distribuită ca dividende, conform propunerii managementului. Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%, iar Ministerul Energiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze.
Băsescu vrea comisie de anchetă
Potrivit unor informații publicate ieri de HotNews, pe baza unor surse parlamentare, Partidul Mișcarea Populară intenționează să solicite înființarea unei comisii de anchetă pe tema gazelor. Mai exact, comisia ar urma să afle care a fost mandatul Transgaz de negociere în cazul conductei BRUA, de ce a fost scoasă Austria din joc – devenind BRU în loc de BRUA – și dacă este vorba de un aranjament politic.
