13.6 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
AcasăEconomieTransferul contribuţiilor a lovit în Fondul de Sănătate

Transferul contribuţiilor a lovit în Fondul de Sănătate

BNS i-a solicitat încă de anul trecut Avocatului Poporului să ridice excepția de neconstituționalitate în legătură cu OUG 79, care a pus în sarcina angajaţilor plata a peste 90% din contribuţiile pentru sistemul de securitate socială (pensii, sănătate). Acum, după ce primele date privind impactul OUG 79 au fost publicate, BNS va relua demersul către Avocatul Poporului în baza cifrelor care demonstrează că respectivul act normativ are un puternic impact asupra bugetului de stat şi a Fondului de Sănătate.

 “Am făcut o evaluare a contractelor înregistrate după 1 ianuarie a.c. dar și asupra datelor oficiale rezultate după primul trimestru al anului, respectiv după expirarea termenului-limită în care angajatorii au fost obligați să mărească brutul angajaților, pentru ca aceştia să poată plăti contribuţiile şi să rămână cu salariul întreg. O primă concluzie este aceea că a crescut foarte mult numărul contractelor individuale de muncă cu salariul minim pe economie. Un alt efect este acela că, în urma aplicării OUG 79, Fondul de Asigurări de Sănătate şi bugetul de stat au pierdut, cumulat, 2,722 miliarde de lei. Sunt multe alte efecte pe care le vom prezenta Avocatului Poporului”, ne-a declarat Dumitru Costin (foto) . Liderul BNS a subliniat că guvernanții nu fac legea de aprobare a OUG 79 fiindcă știu că aceasta va fi atacată la Curtea Constituțională: „Am atras atenția încă din 2017 că, prin această măsură, România încalcă o normă a jurisdicției europene care arată că un angajat nu poate aloca mai mult de 50% din totalul contribuțiilor cuvenite la sistemul de protecție socială. Or, în prezent, angajatul român contribuie cu peste 90% la acest sistem”.

Dumitru Costin a mai precizat că, în acest moment, România operează într-un sistem care nu există în UE, în care firmele nu contribuie cu nimic la sistemul de securitate socială din ţara în care activează. Până la OUG 79, contribuţiile sociale erau suportate în proporţie de 42% de către angajat şi 58% de către angajator.

Liderul BNS consideră că în cazul în care va fi sesizată CCR în această speţă, soluţia nu poate fi decât una singură: angajatorii vor fi obligaţi să contribuie din nou, aşa cum se întâmplă peste tot în Europa şi în lume. BNS a analizat politicile din 120 de ţări în privinţa plăţii contribuţiilor sociale şi de pensii, rezultând că România este singura cu un sistem de securitate socială exclusiv în sarcina salariatului. 

 

Se încalcă norme UE şi convenţii internaţionale 

Potrivit lui Dumitru Costin, transferul contribuţiilor sociale integral către angajat încalcă flagrant nu numai directivele europene, ci şi convenţii internaţionale ratificate de statul român cu privire la sistemele de securitate socială sau recomandări ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Din acest motiv şi din multe altele, sindicatele vor încerca să îl convingă pe Avocatul Poporului să sesizeze CCR cât mai repede. “Apreciem că adoptarea OUG 79/2017 s-a făcut cu încălcarea prevederilor Constituției României în ce privește modificările aduse Codului Fiscal, Titlului V – Contribuții sociale obligatorii, respectiv punctele 40 – 91 din OUG 79 /2017, încălcând în mod evident, în opinia noastră, prevederile art.1, alin.(3) și (5), art.11, art. 20, art, 56, alin.(2) și art, 115 din Constituție”, se arată în adresa transmisă de BNS către Avocatul Poporului încă din toamna trecută. 

 

Elementele de neconstituționalitate 

Potrivit BNS, legiuitorul a modificat fundamental „eșafodajul” sistemului naţional de de asigurări sociale, prin „transferul” integral al obligației de plată a celor mai importante contribuții sociale în sarcina angajaților, atât în ceea ce priveşte cuantumul, cât şi riscurile aferente.Este prima dată în istoria României când salariații suportă singuri plata integrală a contribuțiilor de asigurări sociale. Potrivit BNS, se încalcă, astfel, prevederile Legii nr. 263/2010, care atribuie calitatea de contribuabil atât asiguraților, cât și angajatorilor

BNS mai arată că OUG 79 încalcă şi Codul european de securitate socială, ratificat de România prin Legea nr. 116/2009, potrivit căruia „costul prestaţiilor acordate şi cheltuielile de administrare a acestor prestaţii trebuie să fie finanţate în mod colectiv, prin cotizaţii şi impozite sau prin ambele modalităţi, astfel încât să se evite ca persoanele cu resurse reduse să suporte o contribuţie prea mare şi care să ţină cont de situaţia economică a părţii contractante şi a categoriilor de persoane protejate”. 

 

Salariaţii, discriminaţi faţă de PFA 

Măsurile dispuse prin OUG nr. 79/2017 discriminează salariaţii, care sunt obligaţi să plătească contribuţie la sistemul de sănătate la o bază de calcul reprezentând veniturile brute de care beneficiază (dar nu mai puţin de salariul de bază minim brut pe ţară), în timp ce în cazul persoanelor fizice autorizate (PFA) este exact invers. “În aceste condiţii, sistemul de sănătate este susţinut în cea mai mare parte prin contribuţia salariaţilor, aceştia fiind obligaţi să susţină prin contribuţia lor categoriile de asiguraţi fără plata contribuţiei, ceea ce încalcă principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale”, arată BNS. 

 

Încălcarea art. 115 din Constituție 

“Adoptarea unor măsuri precum cele ce fac obiectul OUG 79/2017 a fost făcută în mod neconstituțional prin ordonanță de urgență. Apreciem că măsuri fiscal-bugetare care modifică în mod esențial responsabilitatea fiscală a angajaților și angajatorilor și finanțarea sistemului de securitate socială și care afectează principiul de stat social reglementat constituțional nu pot face obiectul reglementărilor prin ordonanță de urgență, ci este obligatoriu ca aceste reglementări să fie supuse dezbaterilor parlamentare, fiind astfel adoptate prin lege de forul legislativ. (…) Apreciem că nu se justifică urgența în adoptarea unor astfel de măsuri, încălcându-se grav principiile reglementate de art.115, alin. (4) din Constituție”, arată BNS.  

 

De ce este contestată OUG 79

  * Se transferă toate riscurile de sustenabilitate ale sistemelor de pensii şi sănătate către salariat.

  * Asigurările de şomaj şi cele în caz de accidente de muncă şi boli profesionale au rămas fără finanţare.

* Sistemele de garantare a creanţelor salariale în cazul insolvenţei angajatorului, dar şi asigurările pentru concedii medicale şi indemnizaţii au rămas, de asemenea, fără bani.

Cele mai citite

Astăzi începe vacanța de Paște. Când se întorc la școală elevii

Elevii vor intra de vineri în vacanţă, după finalizarea cursurilor, şi se vor întoarce în şcoli miercuri, 8 mai, potrivit calendarului aprobat de Ministerul...

Crizele și economia

Organizările au, fiecare, o finalitate a cărei satisfacere asigură identitatea. Multe întâmpină azi dificultăți, dar și  crize.  Este criză atunci când dificultățile periclitează...

Scandalul Sanimed/Hideg: Dezvăluiri, Denunțuri și Dinamica Justiției în România

Recentele dezvăluiri din presă, generate de denunțul spontan al omului de afaceri Cătălin Hideg împotriva unei prestigioase case de avocatură din România, precum și...
Ultima oră
Pe aceeași temă