Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Pentru băncile din spaţiul european, spălarea banilor este una dintre cele mai complexe probleme.

Spălarea de bani este una dintre marile provocări ale momentului

Pentru băncile din spaţiul european, spălarea banilor este una dintre cele mai complexe probleme. Acolo unde se întâlnesc două lumi, la limita dintre frontiera NATO/UE şi spaţiul post-sovietic, se petrec unele dintre cele mai complexe tranzacţii prin care sunt albiţi banii negri.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 20.11.2018 - 20:29

Letonia a fost anul acesta în centrul unui scandal imens legat de spălarea de bani. Statul baltic, explică Bloomberg, via Agerpres, îşi presează băncile să respecte un set din ce în ce mai complex de sancţiuni internaţionale.

Sunt spusele preşedintelui Comisiei pentru pieţe financiare şi de capital (CPFC) din Letonia, Peters Putnins. Potrivit acestuia, eforturile se vor dovedi decisive în menţinerea accesului Letoniei pe pieţele financiare globale.

„Vedem în fiecare lună că sunt fie sancţiuni din partea UE, fie îndreptate spre Rusia sau alte ţări. Problema există deja, dar în cursul anului următor sunt sigur că această problemă se va agrava“, a spus Putnins.

 

Peste tot în lume se procedează la fel

În principiu, spune analistul financiar Aurelian Dochia, spălarea de bani înseamnă „că nişte sume obţinute ilegal, bani negri, sunt transformate în bani albi, circulându-i prin tot felul de firme şi instituţii bancare. Este aceeaşi operaţiune şi în Europa, şi în Mexic şi peste tot unde există un sector din acesta al economiei ilicite“.

„Bănuiesc că şi în Ţările Baltice“, a explicat RL Dochia, „ceea ce se discută acum sunt tot astfel de inginerii», în care se creează firme-fantomă, care primesc nişte bani de undeva şi încearcă să-i albească, depunându-i prin bănci, transferându-i de colo-colo“.

Şi sectorul financiar din vecina Letonia, pe de altă parte, a fost zguduit la începutul acestui an, atunci când a treia mare bancă locală a fost închisă, după ce Trezoreria americană a acuzat-o de spălare de bani. Guvernatorul Băncii Naţionale a Letoniei a fost acuzat de luare de mită.

Nu se poate face trasabilitatea acestor bani negri, de unde vin, unde ajung, prin ce filiere trec? „Se poate face şi se fac investigaţii, dar nu e deloc uşor“, spune expertul şi, „atunci când încercările acestea de a identifica banii merg şi cuprind o reţea foarte vastă, începi să dai şi peste persoane care n-ar fi cu probleme“.

Acestea, din necunoştinţă de cauză, au făcut plăţi, au primit bani din partea unor asemenea firme, aşa că intră şi ele în vizorul anchetelor. De multe ori, sectoarele economiei care ar fi normale şi legitime pot să sufere, a subliniat pentru „România liberă“ Aurelian Dochia.

 

Cine încearcă să creeze confuzie şi să-şi piardă urma

Aşa că anchetatorii „trebuie să fie foarte atenţi ca să găsească ce este cu adevărat corect. E greu să desprinzi grâul de neghină în cazurile acestea. Acesta este scopul operaţiunilor de acest gen: să confuzeze pe toată lumea şi să facă greu de distins banii negri de cei albi“, spune Dochia.

România cum stă din acest punct de vedere? „Părerea mea este că, din fericire, noi avem o situaţie mai bună, pentru că nu am avut niciodată o apropiere atât de mare de zona Rusiei. N-am făcut parte din URSS şi nici relaţii foarte prieteneşti n-am avut, inclusiv din punct de vedere economic. Am fost şi suntem mai apăraţi“, explică analistul financiar.

Aurelian Dochia, analist financiar: “Nu este exclus nici ca anumiţi funcţionari bancari să fi fost corupţi şi în cunoştinţă de cauză, ca să fi aprobat şi să fi acceptat astfel de operaţiuni.”

În Estonia, faptul că divizia locală Danske Bank a intermediat tranzacţii de miliarde de dolari cu fonduri suspecte a declanşat mai multe investigaţii şi solicitări pentru o înăsprire a reglementărilor la nivelul UE.

Letonia, pe de altă parte, a interzis companiile-paravan fără afaceri concrete şi a înăsprit reglementările şi amenzile, restructurându-şi sectorul financiar. Efectele acestor măsuri au fost dramatice.

Depozitele deţinute de cetăţeni străini au scăzut cu aproape 75% în ultimii doi ani, în timp ce plăţile în dolari ale clienţilor străini au scăzut cu aproape 95%. Autorităţile de la Riga vor ordona băncilor mai mici să pună deoparte mai mult capital pentru riscurile legate cu spălarea de bani.

Putnins a sugerat că o astfel de măsură ar putea fi adoptată la nivelul zonei euro. Nici măcar noile măsuri nu au putut opri însă veştile proaste, cu privire la existenţa unor legături cu companii sancţionate.

 

Firme-fantomă pentru servicii fictive

Concret, cum se fac aceste transferuri ilegale de bani, de regulă? „Bănuiesc că a fost vorba despre nişte firme-fantomă care primeau bani şi îi trimiteau în altă parte, ca plată a afacerilor, ori ca plată pentru servicii sau diverse plăţi pe care le are în mod normal şi legitim o firmă“, spune Aurelian Dochia.

„Probabil că le prezentau băncii ca fiind nişte încasări normale, legitime. Nu este exclus nici ca anumiţi funcţionari bancari să fi fost corupţi şi în cunoştinţă de cauză, ca să fi aprobat şi să fi acceptat astfel de operaţiuni. În general, funcţionarul are obligaţia să verifice legitimitatea firmei, existenţa ei etc.“, a explicat RL Dochia.

Luna trecută, Trezoreria americană a sancţionat mai multe entităţi, printre care şi o companie din Letonia, ai căror proprietari s-au întâlnit în secret cu un diplomat nord-coreean şi intenţionau să aprovizioneze regimul de la Phenian cu arme şi produse de lux.

Ilze Znotina, director al Departamentului de Informații Financiare din Letonia, a anunţat luna trecută că autorităţile de la Riga analizează conturile bancare deţinute de această companie la mai multe bănci.

13 miliarde de dolari ar fi fost spălate de bancheri prin ceea ce era numit de Bloomberg, pe 25 mai anul acesta, „Baltic Laudromat“, adică „Spălătoria de Bani Baltică“.
Calea de intrare prin traficul de frontieră între aceste două state este viabilă pentru asemenea bani negri?

„Nu cred că manevrele acestea sunt cele care creează astfel de spălări de bani“, a declarat RL analistul financiar, subliniind că „este vorba despre sume prea mari ca să le poţi căra în buzunar, de colo-colo. Este vorba despre sume de bani care circulă prin conturi bancare“.

Aşadar, este vorba despre transferuri ale unor investitori, care au în spate off-shore-uri de prin paradisuri fiscale? Da, este posibil, a atras atenţia Aurelian Dochia, arătând că „sunt câteva puncte slabe, precum Cipru, unde tot felul de afacerişti ruşi au business-uri“. „În fiecare zi, poţi deschide un ziar şi să citeşti că OFAC a sancţionat pe cineva“, a spus Ilze Znotina, referindu-se la departamentul Trezoreriei SUA responsabil de sancţiuni.

„În prezent, fluxurile de bani au devenit un fel de armă“, a mai spus Ilze Znotina. Riscul de sancţiuni este în creştere pentru ţările care au graniţă cu Rusia, iar noi restricţii ar putea fi introduse, pentru a contracara fluxurile de capitaluri ruseşti care merg spre ţările din UE şi NATO.

Comentarii

loading...