Pilonul II de pensii are zilele numărate, aşa cum „România liberă“ a scris recent. Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că va prezenta în Guvern, până la finalul lunii iunie, un nou mecanism de contribuţie la fondul obligatoriu de pensii administrat privat. De ce se va schimba sistemul din temelii ministrul a evitat să spună. Nu e nici un secret, însă, că guvernanţii sunt disperaţi să pună mâna pe cele 38 de miliarde de lei (circa 7 miliarde de euro) acumulate la Pilonul II din contribuţiile plătite de 6,8 milioane de români, timp de un deceniu. Aceşti bani, care ar trebui să completeze în viitor pensia modică pe care tinerii de azi o vor primi de la stat, se vor topi, astfel, în Pilonul I, mai precis în pensiile speciale tot mai multe şi mai mari, pe care Guvernul trebuie să le plătească ACUM şi pentru care nu mai există resurse bugetare.
Justificări aberante
Ministrul Finanţelor a justificat „căsăpirea“ Pilonului II prin aceea că nu ar exista o concurenţă cu Pilonul I. E greu de spus cum poate un asemenea argument să convingă că două sisteme obligatorii de contribuţii trebuie să concureze între ele. Mai ales că Pilonul II are bani, în timp ce Pilonul I este într-un deficit uriaş, cam cât tot deficitul ţării (3,5% din PIB).
Întrebat de jurnalişti cum poate concura un sistem în care banii doar se acumulează (şi se cheltuiesc instantaneu, n.n.) cu unul în care banii sunt investiţi, deci se multiplică, Teodorovici a răspuns: „Scrie undeva că nu poate avea statul o astfel de abordare? Se acumulează, dar nimeni nu te opreşte ca, din ce se acumulează, o parte, pe acelaşi mecanism pe care să spunem că Pilonul II funcţionează, să ai şi acolo aceeaşi abordare”.
Banii nehotărâţilor, luaţi cu japca
În fapt, Piloanele I şi II au fost menite a se completa unul pe altul, nu pentru a concura unul împotriva celuilalt.
„Românii vor trebui să aleagă între Pilonul I şi Pilonul II de pensii“, a specificat Eugen Teodorovici, care a adăugat că „mecanismul a fost gândit pentru a crea în piaţă o concurenţă reală şi corectă”. Oficialul s-a eschivat să ofere detalii despre variantele discutate la Guvern, dar a sugerat că statul ar putea investi o parte din banii aflaţi la Pilonul I, după modelul Pilonului II. Nimic mai fals şi mai imposibil, întrucât în Pilonul I nu se află nici un ban, tot ce intră lunar fiind consumat instantaneu pentru plata pensiilor. Şi cum banii nu ajung, statul se tot împrumută. Deficitul bugetului public de pensii s-a ridicat la circa 18 miliarde de lei, în fiecare dintre ultimii patru ani.
Potrivit lui Teodorovici, românii vor avea posibilitatea să opteze între Pilonul I şi Pilonul II, conform unui mecanism ce va fi stabilit la nivelul guvernului. În cazul în care contributorii nu vor exprima concret o opţiune cu privire la păstrarea sumelor acumulate la Pilonul II, banii vor fi trecuţi automat la Pilonul I, a lăsat ministrul să se înţeleagă. Mai precis spus, statul va lua banii cu japca şi îi va utiliza în scopuri strict electorale, care nu au nimic de-a face cu viitorul acestor contribuabili.
Pe de altă parte, Teodorovici a refuzat să răspundă la întrebările presei referitoare la pensiile speciale, care nu sunt bazate pe principiul contributivităţii, dar care înghit sume gigantice de la buget.
În final, ministrul a încercat să convingă publicul că statul poate fi un bun administrator, chiar dacă nu a dovedit asta în nici o situaţie, în ultimii 29 de ani. „Ne uităm la practica de până acum în care statul nu a demonstrat că a fost un bun administrator pe multe zone din economie. Este adevărat şi asta, dar asta nu înseamnă că statul trebuie să fie condamnat la, să spunem, o etichetă de incapabil în a gestiona banul fie public, fie privat într-un mod judicios”, a spus Teodorovici, citat de Digi24.
Deponenţii, văduviţi deja de 1,1 mld euro
Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) a prezentat ieri, la Senat, un document în care atrage atenţia că, în prezent, Pilonul II are cu 1,1 miliarde de euro mai puţin, din cauza nerespectării, de către guvernanţi, a graficului de creştere a contribuţiilor.
Nerespectarea calendarului a dus la o acumulare mai mică cu 12,9% în conturile deponenţilor la Pilonul II în ultimii zece ani, însemnând, în total, 1,1 miliarde de euro. Potrivit Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, calendarul contribuţiei virate către Pilonul II prevedea o creştere de la 2% din venitul brut în 2008 la 6% în 2016. Numai că statul nu a respectat legea, astfel că, după mai multe îngheţări ale nivelului contribuţiei, aceasta a ajuns la 5,1% în 2016 şi 2017. Pentru 2018, Guvernul PSD-ALDE a ciuntit contribuţia la numai 3,75%. Următorul pas va fi naţionalizarea Pilonului II.
Investiţii profitabile la Pilonul II
APAPR mai arată că randamentul investiţional al Pilonului II, pe baza VUAN (Valoarea Unitară a Activului Net) mediu, pentru perioada mai 2008 – februarie 2018 a fost de 128,3%, adică o medie de 8,8% pe an de la lansare până în prezent. „Totalul activelor administrate a ajuns la 41,7 miliarde lei în februarie 2018. Din această sumă, 7,2 miliarde lei (1,5 miliarde euro) reprezintă câştigul net obţinut de participanţi prin investirea banilor lor”, se arată în document.
APAPR a subliniat că 92% din activele de circa 9 miliarde euro ale Pilonului II sunt investite în economia românească, iar 75% din active sunt investite în obligaţiuni şi piaţă monetară. „La Bursa de Valori Bucureşti, fondurile de Pilon II deţin circa 1,9 miliarde euro (20% din acţiunile liber tranzacţionate), asigurând circa 15% din lichiditate. (…) Pilonul II a avut un rol decisiv în succesul ofertelor publice lansate pe BVB, fondurile de pensii cumpărând participaţii de până la 20%-25% în cadrul ofertelor”, potrivit documentului citat. „Sistemul de pensii private Pilon II este o importantă pârghie de siguranţă pentru viitorii pensionari şi, în acelaşi timp, un factor de stabilitate în economia românească. (…) Reducerea în premieră a contribuţiei de la procentul actual de 5,1% la 3,75% (în locul majorării la 6%, conform legii) trans-
mite însă un semnal negativ, afectând viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii private. Astfel, decizia se traduce în pensii private mai mici cu cel puţin 20% pentru viitorii pensionari şi potenţial mai scăzut de finan-
ţare a afacerilor româneşti prin intermediul pieţei de capital”, conchide APAPR.
