Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Salariul minim decent, nevoie acută post-pandemie

Sub impactul coronacrizei, Uniunea Europeană reacţionează aparent insolit, propunându-şi livrarea unui salariu minim decent.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 17.06.2020 - 13:58

Salariile minime în statele UE au variat între 312 euro - 2.142 de euro, în ianuarie acest an, conform Eurostat. În România, salariul minim e de 2.230 de lei, adică de aproximativ 460 de euro, ceea ce ne poziționează mult sub media europeană, cum era de aşteptat.

Încă de la începutul anului, spune Mihaela Mitroi de la EY România, UE a cochetat cu ideea de a introduce un salariu minim la nivelul statelor membre. A şi fost lansată o consultare cu părțile interesate, menită să vină cu o propunere concretă, până în toamna acestui an.

Nicolas Schmit, comisarul UE pentru Locuri de muncă și drepturi sociale, promotorul iniţiativei, a declarat că oamenii „trebuie să fie plătiți pentru munca lor, pentru a duce o viață decentă”.

Orice criză duce la inegalități în rândul oamenilor şi aşa s-a petrecut şi cu coronacriza. Comisia Europeană nu doar că nu a renunțat la ideea salariilor minime, dar este de părere că un venit minim e crucial pentru relansarea economiilor statelor membre, post-pandemie.

 

Toţi cetăţenii UE au nevoie de protecţie

Pe 3 iunie s-a lansat o nouă rundă de consultări cu partenerii sociali. Acum, Comisia are în vedere atât instrumente obligatorii (directivele europene), cât și non-obligatorii (recomandările Consiliului European), pentru o inițiativă a salariului minim în statele membre UE, iar punerea în aplicare ar fi la latitudinea guvernelor.

Această abordare este efectul diferențelor legale naționale. În statele membre UE nordice, salariul minim e rezultatul negocierii colective, în timp ce în alte state, ca România, salariul minim e stabilit de guvern.

„Obiectivul fundamental este acela ca toți cetățenii UE să poată beneficia de protecție, prin salariul minim.” Mihaela Mitroi, EY

Obiectivul inițiativei nu este de a impune un salariu minim sau de a armoniza abordarea diferitelor state membre, ci de a asigura un cadru pentru o remunerație echitabilă.

Obiectivul fundamental este ca toți cetățenii UE să poată beneficia de protecție, prin salariul minim. Un salariu minim adecvat ar trebui să-i ajute pe cei cu salarii mici să urce pe scara de venituri.

Un studiu Eurofound susține că introducerea unui nivel al salariului minim de 60% din salariul mediu național ar crește considerabil câștigul celor cu venituri mici din majoritatea statelor UE.

Dar, înainte de a prezenta propuneri în domeniul politicii sociale, CE trebuie să consulte părțile interesate, cu privire la posibila direcție a acțiunii Uniunii. Prin urmare, consultarea publică inițiată are acum scopul de a colecta opinii, iar ulterior crearea cadrului legislativ.

 

Utopia devenită fapt real

Deși un salariu minim european părea acum mai puțin de un an o utopie, în contextul pandemiei, ideea a prins viteză. Pe lângă beneficiul de a reduce inegalitățile între cetățeni, creșterea salariului minim lărgește baza de impozitare, stimulează consumul intern și cererea, ceea ce ajută la relansarea economiei.

Rolul salariilor minime pentru protejarea lucrătorilor cu salarii mici devine din tot mai important. Acestea pot ajuta la susținerea cererii interne în timpul redresării economice, protejând şi locurile de muncă ale cetățenilor, spune Mihaela Mitroi de la EY.

Comentarii

loading...