„În România sunt cele mai ieftine alimente din UE”, a anunțat, ieri, premierul Florin Cîțu, citând un raport provenit de la Eurostat – Oficiul de statistică al Uniunii Europene. Premierul Cîțu a făcut acest anunț într-o postare pe contul său de Facebook și a însoțit respectiva postare cu un grafic ce poartă sigla Eurostat.
„Eurostat confirmă – în România sunt cele mai ieftine alimente din UE! Aşa mai omorâm un fake news despre ‘explozia’ preţurilor”, a subliniat premierul Florin Cîţu în mesaj pe care l-a postat pe Facebook.
Mesajul șefului Guvernului a avut foarte multe redistribuiri pe internet și foarte multe comentarii. Dar foarte multe dintre replicile postate au conținut critici la adresa actualului Cabinet (poate nu întâmplător, exact în perioada în care Guvernul se pregătește să se confrunte cu o moțiune de cenzură) și au avut referiri la adresa nivelului de trai al românilor, nivel care, în ochii populației, nu pare să crească, ci să scadă.
„Și veniturile românilor sunt tot cele mai mici din UE, domnule Cîțu. Românii de rând nu văd nimic din ce enunțați pe aici, ei văd că sărăcesc tot mai mult de la o lună la alta”, i-a replicat premierului Cîțu o utilizatoare de pe Facebook.
„Chiar dacă prețurile din România statistic (nu înțeleg cum se face calculul ăsta, dar în fine) sunt cele mai mici din UE, nu înseamnă că ele n’au explodat. Totul, dar absolut totul, s’a scumpit cu cel puțin 50 % în ultimii 3-4 ani, mare parte din scumpiri venind în ultimii 2 ani”, i-a răspuns premierului un alt utilizator.
Punctul de vedere al șefului Guvernului, care, înainte să fie premier, a fost ministru de Finanțe, este că preţul final este decis prin tranzacţia dintre producător şi consumator.
„Producătorii români se plâng că preţurile pentru produsele lor sunt prea mici. Pe de altă parte, consumatorii spun că preţurile sunt prea mari. Preţul final este determinat de tranzacţia pe care o fac cei doi voluntar”, susține premierul Florin Cîţu, răspunzând unuia din comentariile critice de la postarea lui de pe Facebook.
Evident că această argumentație are o importantă lacună, care este vizibilă și de cei care nu sunt specialiști în economie. Prețul pe care-l obțin producătorii nu este cel din magazine sau din piața agroalimentară, pentru că în magazine se adaugă taxele percepute de comercianți, iar în piața agroalimentară, de cele mai multe cazuri, nu vând chiar producătorii. Producătorii sunt cei care vând “en gros” unui intermediar, iar acesta duce marfa în piață (unde are și el cheltuieli proprii) și stabilește prețul pentru clientul final.
Acum circa două luni, în aprilie 2021, un studiu difuzat de Fundația World Vision România anunța că, în țara noastră, una din trei familii nu a reușit să-și cumpere toate alimentele necesare de când a început pandemia de Covid.
„Copiii din familiile sărace au și mai puțină mâncare pe masă în această perioadă. Peste 37% dintre părinţii din comunitățile vulnerabile din mediul rural nu au reușit să cumpere alimente sau au cumpărat doar o parte din cele necesare, iar 41% au fost nevoiţi să adopte strategii de reducere a cheltuielilor familiale, conform datelor colectate de World Vision anul trecut, în plină pandemie. Una dintre principalele cauze este că foarte mulți dintre părinţii din mediul rural (27%) au rămas fără locuri de muncă şi, implicit, fără venituri din cauza concedierii, a șomajului și imposibilităţii de a lucra cu ziua din cauza restricțiilor”, preciza un comunicat de presă difuzat de World Vision România.
Chiar și înainte de anul 2020, potrivit datelor colectate de World Vision, în peste 11% dintre gospodăriile de la țară copiii mâncau numai două mese pe zi. La nivelul întregului mediu rural, proporția acestora a crescut de la 5% în 2016 la 9% în 2018, ajungând la 11% în 2020.
„Această pondere urcă la 30% în cazul familiilor celor mai nevoiașe”, precizează World Vision România.
Trebuie precizat că datele din raportul Eurostat, pe care le invocă acum premierul Cîțu, sunt cele din anul 2020 (deci nu din anul curent). Potrivit Eurostat, nivelul prețurilor pentru bunurile de consum și al tarifelor pentru servicii a variat semnificativ pe parcursul anului 2020 în statele membre ale UE, cele mai reduse preţuri fiind în România, Bulgaria şi Polonia.
Pe graficul prezentat de premierul Cîțu, față de o medie UE considerată 100 la sută, Eurostat a plasat România la un nivel de 65,3 la sută.
Prețurile cele mai mari din UE ar fi în Danemarca, Republica Irlanda, Luxemburg și Finlanda. Țara cu cele mai mari prețuri inclusă în topul Eurostat este Elveția, care nu face parte din UE, dar are mai multe acorduri bilaterale cu Uniunea Europeană.
“Producătorii români se plâng că preturile pentru produsele lor sunt prea mici. Pe de altă parte consumatorii spun că prețurile sunt prea mari. Prețul final este determinat de tranzacția pe care o fac cei doi voluntar”
Florin Cîțu,
Prim-ministru
