Aici se află o influentă comunitate a mediului de afaceri româno-german, explică Ştirile TVR. Potrivit comunității de afaceri, munca cu timp redus presupune un parteneriat între angajatori, stat și salariați, cu avantaje pentru toate părțile implicate.
Mediul de afaceri româno-german a solicitat încă de la începutul crizei provocate de coronavirus introducerea cadrului legal care să permită și în România.
Incă de la debutul pandemiei Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană a subliniat în mai multe rânduri prin reprezentanţii săi importanţa şi necesitatea unui program flexibil de muncă, bazându-se pe experienţa altor state, în special Germania, unde funcţionează cu succes de mai bine de un secol.
Deputatul minorității germane din România, Ovidiu Ganț, a sugerat ministrului muncii Violeta Alexandru introducerea acestui mecanism în legislația românească.
Acest mecanism presupune că plata salariului brut se va împărţi între angajator, care va acoperi cel puţin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă, şi stat, care va acoperi 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului.
La nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul Sure, destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru măsurile de tip Kurzarbeit.
României îi revin 6 miliarde de euro, din cele 100 de miliarde puse la dispoziție prin program. Momentan proiectul se află pe masa de lucru a guvernului, urmând să fie adoptată în acest sens o hotărâre de guvern. Aceasta urmează a fi validată, în final, de Parlament.