Neîncasarea TVA a generat o pierdere de 6,13 miliarde euro în anul 2016, pentru bugetul României, conform celui mai recent studiu asupra colectării taxei pe valoarea adăugată (TVA), lansat de Comisia Europeană, informează News.ro.
Recent, ECOFIN (Consiliul pentru Afaceri Economice şi Financiare al Consiliului Uniunii Europene) a decis că statele membre vor putea aplica până la 30 iunie 2022, în condiţii tehnice foarte stricte, mecanismul de taxare inversă generalizată. Aceasta pentru operaţiunile locale ce vizează transferarea răspunderii pentru plata TVA din sarcina furnizorului sau a prestatorului către client.
„Statele vor putea utiliza taxarea inversă doar pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii interne care -depăşesc pragul de 17.500 -euro/tranzacţie. În statele membre care vor dori să aplice această măsură, 25% din deficitul de TVA trebuie să se datoreze fraudei de tip carusel“, se arată în comunicat.
ECOFIN a mai stabilit că statele membre vor trebui să pună la punct obligaţii adecvate şi eficiente în materie de raportare electronică pentru toate persoanele impozabile, în special pentru cele cărora ar trebui să li se aplice mecanismul. Ca să poată folosi taxarea inversă, statele trebuie să îndeplinească anumite criterii de eligibilitate, iar cererea să fie autorizată de către Consiliu.
România aplică deja -parţial taxarea inversă
Adrian Benţa, consultant fiscal, explică pentru RL că „România are deja vreo şapte sau opt categorii de bunuri pentru care aplică taxarea inversă“. Este vorba despre tranzacţii prezumate ca fiind cu evaziune fiscală: comerţul cu cereale, comerţul cu lemn, comerţul cu deşeuri, co-merţul cu anumite echipamente electrice, livrarea de construcţii, de terenuri şi alte câteva bunuri.
„Este cunoscut în România cum funcţionează mecanismul de taxare inversă şi e chiar un mecanism de cinci ori mai simplu decât prin TVA“, explică Benţa.
6,13 miliarde euro reprezintă neîncasarea de TVA în anul 2016 la bugetul României.
Cum funcţionează taxarea inversă? „Mecanismul funcţionează foarte clar, cu două categorii de persoane care participă la un lanţ de tranzacţionare a unor bunuri şi servicii: persoane impozabile. Acestea sunt plătitoare de TVA. Şi persoane neimpozabile, care sunt persoanele fizice sau firmele neplătitoare de TVA“, afirmă consultantul fiscal.
Totul la vânzătorul şi la consumatorul final
Concret, cum funcţionează acest mecanism? Explică Adrian Benţa: „Să presupunem că firma A, plătitoare de TVA, vinde firmei B, plătitoare de TVA, care vinde firmei C, plătitoare de TVA, iar firma C vinde unui hypermarket. Toate vânzările de la A, B, C se facturează doar pentru preţ. TVA se evidenţiază doar -scriptic, doar la cumpărător. Adică, nu se face plata TVA între furnizor şi cumpărător“. Apoi, la hypermarket, în general la -ultima verigă din lanţ, se vinde direct la persoanele -fizice sau la un neplătitor de TVA.
„Dacă lucrezi doar cu firme de bună-credinţă, mecanismul de taxare inversă reduce foarte mult riscul de -evaziune fiscală.“
ADRIAN BENŢA, -CONSULTANT FISCAL
„Hypermarketul pune TVA la preţul de vânzare. Tot TVA pus la preţul de vânzare se duce la buget. Marele -avantaj este că pe lanţul comercial A-B-C nu mai fac fraudă. Niciunul nu plăteşte TVA. La un moment dat, bunul ajunge la o persoană fizică sau la o firmă neplătitoare de TVA“.
Taxa pe valoarea adăugată va fi suportată de cumpărătorul final, persoană fizică sau juridică. Dacă lucrurile sunt atât de simple, de ce nu se face peste tot aşa? „Toate aceste lucruri nu sunt agreate de Directiva europeană privind TVA. Mecanismul nu a fost gândit ca unul de taxare inversă. A, B și C plătesc, în prezent, câte un pic din TVA la buget“, spune expertul.
Istoric
Germania şi Franţa au fost primele state din lume care au implementat experimental TVA, ca o taxă de consum, în timpul celui de-al doilea război mondial. Versiunea postbelică a TVA a fost prima dată implementată în anul 1954, în Franţa, în colonia Coasta de Fildeş.
Pentru că experimentul a fost un succes, Franţa a introdus TVA în anul 1958. TVA este însă, la origine, o invenţie nemţească. Conceptul a fost propus încă din anul 1918, de către Wilhelm von Siemens. Iniţial destinată marilor afaceri, TVA a fost ulterior extinsă la toate sectoarele de -activitate.
„Din mecanismul de taxare inversă nici nu se câştigă, nici nu se pierde ceva la buget“, a explicat pentru „România liberă“ Adrian Benţa. Dar taxarea inversă ar permite o încasare 100% a TVA de către stat? „Cel puţin teoretic, dacă Fiscul îi controlează doar pe cei care fac ultimele vânzări pe lanţul de distribuţie“, răspunde Benţa.
Absolut toate tranzacţiile purtătoare de TVA sunt taxabile în acest fel? „Directiva pe TVA nu a fost construită să permită astfel de taxări inverse. Acesta cu taxarea inversă este un presing al reformiştilor. Este un tend din ultimii zece ani“, spune consultantul fiscal.
Nicăieri în lume
„Nu există nicăieri în lume un stat în care să se aplice taxarea inversă generalizată sau nu cunosc eu, pentru că, din câte ştiu, în afară de statele UE, TVA este extinsă la 120 de state“, susţine Adrian Benţa.
De exemplu – detaliază -Benţa – Republica Moldova are un sistem de taxare TVA mai clar şi mai strict decât România, pentru că a luat tot ce s-a învăţat între timp din -experienţa statelor UE. La fel, în Elveţia este un sistem de taxare a TVA mult mai clar decât în UE.
„Statele Unite nu taxează TVA, pentru ei este blasfemie să ai TVA; în schimb, din câte ştiu, a introdus TVA Australia. SUA au alte taxe“, arată Benţa.
„Problema este şi de altă natură: dacă lucrezi doar cu firme de bună-credinţă, mecanismul de taxare inversă reduce foarte mult riscul de evaziune fiscală, dar are o problemă majoră: dacă cumva ultimul, cel ce face livrarea la consumatorul final, intră în insolvenţă, atunci întreaga TVA de pe lanţul de distribuţie s-a dus“, atrage atenţia expertul.