Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România a înregistrat producţii agricole record

În materie de agricultură şi industrie alimentară anul 2018 poate fi socotit unul al paradoxurilor. A fost un an al producţiilor agricole record, dar şi al importurilor de produse agroalimentare record, o situaţie pe care autorităţile ar trebui să o aibă în vedere.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 26.12.2018 - 09:21

Veştile bune: România ocupă în acest an locul 3 în Europa la producţia totală de cereale, cu 31,890 milioane tone, şi locul 4 la producţia de grîu, cu 10,247 milioane tone. La porumb, cu o producţie de 18,9 milioane tone, şi la floarea soarelui, cu 3,3 milioane tone, România se află pe primul loc în Europa. La porumb am depăşit Franţa, care a avut o producţie de 12,5 milioane tone. La floarea soarelui producţia este aproape dublă faţă de a următoarei clasate, Bulgaria, cu 1,8 milioane tone.

Veştile mai puţin bune: În primul semestru din 2018, importurile României au totalizat 40,2 miliarde de euro, din care 8,2% au fost importuri de alimente - 3,3 miliarde de euro. Această valoare nu a mai fost consemnată după 1989 şi este dublă faţă de cea din semestrul I 2008. Exporturile agroalimentare ale României în prima jumătate a anului 2018 au fost de doar 2,2 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 1,08 miliarde de euro, un alt record istoric.

În anul „de vârf” al economiei, 2008, importurile agroalimentare din primul semestru însumau 1,6 miliarde de euro. Apoi au urcat constant, trecând pragul de două miliarde de euro în prima jumătate a anului 2013 şi ajungând la 2,9 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din 2016.

Patronatele din agricultură spun că infrastructura de depozitare cu atmosferă controlată a produselor agroalimentare poate menţine cel mult 40% din producţia naţională, iar restul, fiind imposibil de depozitat pe termen lung, se vinde imediat după recoltă sau se livrează la export. Din această cauză, în fiecare an, România importă masiv mâncare în lunile de iarnă şi primăvară, reechilibrând apoi - în lunile de vară şi toamnă - balanţa exporturi/importuri.

Singurul an în care balanţa comercială cu produse agroalimentare a înregistrat un excedent (exporturi mai mari decât importurile) a fost 2015, pe fondul unor livrări-record de cereale pe pieţele externe.

De altfel, situaţia din sectorul agroalimentar se bucura de o atenţie deosebită din partea BNR încă din februarie, când, în raportul asupra inflaţiei, era analizată performanţa sectorului.

Potrivit BNR, principalele dezechilibre identificate vizează patru categorii de produse: legume şi fructe, cafea şi cacao, lapte şi produse lactate, respectiv carne şi preparate din carne. „Deşi există situaţii (fructe exotice, cafea, cacao) în care contribuţiile la deficitul comercial pot fi privite ca având un caracter firesc, explicabil pe seama condiţiilor climaterice ale ţării noastre, în majoritatea cazurilor deficitele ascund probleme de competitivitate de natură structurală, care afectează lanţul de producţie, în special în amonte. Astfel, în cazul grupei de fructe şi legume (care explică o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare) este surprinzătoare contribuţia dominantă a produselor cu tradiţie pe plan local, precum mere, struguri, tomate, cartofi. Făcând abstracţie de influenţa factorului sezonier, la toate aceste culturi, producţia din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut, fenomen asociat, în primul rând, absenţei unor câştiguri în planul randamentelor, la care se adaugă restrângerea, în general, a suprafeţelor cultivate, inclusiv a suprafeţei serelor”, se preciza în documentul BNR.

În ceea ce priveşte alimentele de origine animală, în principal reprezentate de categoriile „carne şi produse din carne”, respectiv „lapte şi produse lactate” (cu contribuţii la deficitul total de 13 la sută şi respectiv 11 la sută), se remarcă, pe lângă reducerea continuă a efectivelor, gradul excesiv de fragmentare a fermelor zootehnice. Situaţia se răsfrânge asupra capacităţii investiţionale a fermierilor, deci a randamentelor obţinute, producţia sectorială fiind, în plus, afectată de spaţii insuficiente de colectare, depozitare şi transport. Astfel, incapacitatea de a livra către verigile superioare ale lanţului de producţie marfă în conformitate cu cerinţele de ordin cantitativ şi calitativ ale acestora caracterizează nu doar segmentul vegetal, ci şi domeniul zootehnic.

Agricultura a avut nu numai producţii record, ci şi rate foarte bune de absorbţie a fondurilor europene, de 99% - care înseamnă peste 6 miliarde de euro anul trecut şi în acest an.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, pare să marşeze pe irigaţii şi pe refacerea sistemului, primii paşi fiind făcuţi în acest an. Daea spune că pentru refacerea sistemului de irigaţii până în 2020 ministerul dispune de peste 1 miliard de euro, din care a cheltuit doar 70 de milioane.

Un alt eveniment major în agricultură a fost preluarea în concesiune a Insulei Mari a Brăilei şi aciziţionarea Agricost de către compania Al Dahra din Emiratele Arabe Unite. Compania arabă a anunţat că intenţionează să investească încă 500 de milioane de dolari în România, în următorii cinci ani, în diverse sectoare.

Preluarea Agricost a fost estimată la 200 de milioane de euro şi a fost semnată în martie, fostul acţionar Constantin Duluţe rămânând cu o participaţie minoritară.

Obiectivul Al Dahra este de a atinge o producţie anuală de un milion de tone metrice de cereale şi furaje combinate până în anul 2022. În paralel, planurile de expansiune ale companiei din Emiratele Arabe Unite tind spre dezvoltarea unui punct de colectare a cerealelor cu silozuri cu o capacitate de gestiune a două milioane de tone de cereale de diferite tipuri, implementarea a cinci instalaţii de deshidratare şi de granulare a furajelor, precum şi achizişionarea unui punct de operare în Portul Constanţa, pentru a-şi facilita exportul de cereale şi importul de îngrăşăminte.

Nu în ultimul rând, trebuie spus că, date fiind producţiile realizate, România începe să capete o voce distinctă în Uniune; în 2018 am susţinut poziţia Franţei şi a Germaniei în privinţa Politicii Agricole Comune, solicitând ca bugetul UE destinat agriculturii să fie menţinut la acelaşi nivel, după Brexit.

Comisia a propus, la începutul lunii mai, reducerea bugetului Politicii Agricole Comune cu 5%, pana la 365 de miliarde de euro. Proiectul de buget pe termen lung prevede pentru 2021 – 227 un sprijin pentru fermieri de 232 miliarde de euro, cu circa 30 de miliarde mai puţin decât în actualul exerciţiu financiar.

În agricultură activează în prezent peste 12.700 de companii specializate în cultivarea plantelor, cu creşterea animalelor se ocupă peste 3.200 de firme, iar în sectorul activităţilor agricole mixte activează 1.272 companii.

Cele mai mari afaceri din agricultură, arată studiile de specialitate, sunt realizate în judeţele Timiş (2,85 miliarde de lei), Călăraşi (2,54 miliarde de lei), Constanţa (1,93 miliarde de lei), Buzău şi Satu Mare cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.

Comentarii

loading...