Ca în toate țările civilizate, Codul Silvic ar trebui să împace, și în România, interese divergente: cele de protejare a mediului, de asigurare a materiei prime pentru industrie, dar și de furnizare de lemn de foc pentru acea mare parte a populației României care nu deține alt mijloc de încălzire.
Legea 46 / 2008 (Codul Silvic) a suferit mai multe modificări, iar cea mai recentă i-a fost adusă prin Legea 175, din iulie 2017.
La acel moment, funcția de ministru al Apelor și Pădurilor era ocupată de Doina Pană.
Legea 175 / 2017 este cea care, printr-o completare adusă la Art. 59 din Legea 46 / 2008, a introdus posibilitatea valorificării pentru necesarul populației (adică pentru încălzirea locuințelor) a volumului de lemn de lucru cu diametrul de cel mult 24 de centimetri.
Lemnul de foc a ajuns la 700 lei pe metru cub
Potrivit unor estimări neoficiale, acest articol 59 a pus la dispoziția micilor consumatori o cantitate de circa patru milioane de metri cubi de lemn de foc, suficientă pentru a asigura consumul gospodăresc și pentru a stabiliza astfel prețul, care în acest moment depășește 700 de lei pe metru cub.
Această reglementare oficială a dat o lovitură mafiei lemnelor de foc, care își pierde o parte din clienți.
Simultan, prevederile noii variante a articolului 59 au provocat nemulțumiri și firmelor exploatatoare, precum și marilor procesatori de lemn, care s-au văzut lipsiți de o cantitate însemnată de resursă primară care putea fi transformată în diverse produse din lemn, mai ales în plăci aglomerate, sau putea fi arsă în centrale de cogenerare pentru a obține energie electrică.
Reprezentanți ai industriei forestiere susțin că, după modificarea indicată în Legea 175 / 2017, noul articol 59 din Codul Silvic a adus pierderi de ordinul sutelor de milioane de euro numai exploatatorilor de lemn, la care se adaugă pierderile procesatorilor.
Reacția unor companii care activează în România și care își văd amenințate profiturile a fost promptă. Factorul economic a sensibilizat factorul politic, iar urmarea a fost schimbarea conducerii ministerului de resort – cel al Apelor și Pădurilor.
Potrivit site-ului gazetadebistrita.ro, un om de afaceri extrem de influent în Ardeal, Traian Larionesi, este patronul unei firme din industria lemnului și este un apropiat al președintelui CJ Bistrița, Radu Moldovan. Poate nu întâmplător, Radu Moldovan i-ar fi retras sprijinul ministrului Doina Pană (deputat de Bistrița). Iar pentru a salva aparențele și a nu ajunge să fie remaniată, Doina Pană a demisionat din funcția de ministru, invocând o problemă de sănătate.
Despre noul ministru al Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, susținut tot de la Bistrița, se spune că ar fi mai receptiv la insistențele companiilor din industria lemnului.
Consilierul unui ministru critică acțiunile Poliției
Ministrul Deneș și l-a numit drept consilier pe Cătălin Constantin Tobescu. Iar potrivit site-ului stiripescurt24.ro, Tobescu este un apropiat al marii companii Holzindustrie Schweighofer – care cumpără lemn ca materie primă.
Ce-i drept, consilierul Tobescu este și vicepreședinte al asociației Nostra Silva, care se definește drept „Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România”. Iar această Federație postează pe Internet atacuri contra companiei Holzindustrie. Este ciudat ca un consilier de ministru al Pădurilor să fie reprezentantul intereselor proprietarilor de păduri. La fel de ciudat este ca proprietarii de păduri să îi atace pe cei care cumpără de la ei materie primă.
Acum un an, mass-media relata că Tobescu este reprezentant al proprietarilor de păduri și că face lobby pentru firmele de prelucrare a lemnului. Pe de altă parte, o firmă privată de soft, indicată și în declarația de avere a lui Tobescu, ar fi lansat o aplicație de urmărire a masei lemnoase care funcționează în paralel cu cea a Ministerului Apelor și Pădurilor, concurând-o.
Foarte interesant este și faptul că, acum o lună, Poliția a făcut o serie de controale la firma lui Traian Larionesi. Împotriva acestor controale a protestat chiar Cătălin Tobescu – abia numit consilier al ministrului Deneș, adică angajat al statului.
Sub actuala conducere a Ministerului Apelor și Pădurilor, au fost inițiate întâlniri cu reprezentanții companiilor forestiere. Una dintre ele a avut loc la 17 februarie la Bistrița. Se pare că acolo a fost criticat exact articolul 59 din Codul Silvic, articol care, în versiunea adusă de Legea 175 / 2017, încurcă aceste firme. Alte întâlniri similare ar urma să se desfășoare și în alte județe, tocmai pentru a legitima modificarea Legii 175.
În cazul în care art. 59 din Codul silvic va fi modificat, criza lemnului de foc s-ar putea menține și în următoarea iarnă – în beneficiul mafiei lemnului și în defavoarea celor mai vulnerabili locuitori din mediul rural, adică a celor care încă se încălzesc cu lemne.
Ministerul Apelor și Pădurilor răspunde ambiguu
Am adresat o întrebare Ministerului Apelor și Pădurilor, cerând să ni se spună dacă se preconizează modificarea Legii 175 / 2017 și, în mod special, a controversatului articol 59.
Răspunsul Ministerului este ambiguu: “Ca urmare a solicitării dvs privind confirmarea sau infirmarea intenției de modificare a Legii 175/2017 și implicit a Codului Silvic va comunicăm că, în prezent, Ministerul Apelor și Pădurilor nu intenționează să elaboreze propuneri legislative de modificare a Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completarile ulterioare”.
Așadar, Ministerul nu va propune modificarea Codului Silvic (Legea 46 / 2008). Dar despre Legea 175 / 2017, cea care a adus noua formă a Articolului 59, nu se spune clar: se modifică sau nu?
