WWF România consideră decizia ca fiind o victorie în salvarea mediului. „Este o victorie importantă pentru natură și pentru oameni. Nicio autoritate a statului român nu a fost suficient de hotărâtă pentru a opri acest proiect în mai bine de 12 ani, în pofida tuturor dovezilor care arătau că este ilegal. Justiția și-a făcut datoria, soluționând definitiv acest caz”, a declarat Diana Cosmoiu, coordonator național pentru politici publice al organizației.
Parcul Național Defileul Jiului risca să fie distrus de o amenajare hidroenergetică ce urma să capteze aproximativ 85% din debitul râului, pe toată lungimea Defileului.
Cazul a revenit anul acesta pe agenda publică după ce peste 30.000 de persoane au semnat petiția publică inițiată de Călin Dejeu pentru a opri lucrările de pe Jiu, dar și după ce WWF a solicitat public intervenția urgentă a Ministerului Mediului și Gărzii de Mediu în acest caz. Mai multe ONG-uri, împreună cu activiști de mediu au documentat cu analize și studii acest caz în cadrul unui grup de lucru juridic înființat la inițiativa WWF, iar asociațiile Bakwatch România și Neuer Weg au adus cazul spre soluționare în fața instanțelor de judecată – un exemplu de colaborare în cadrul societății civile care arată că împreună putem realiza lucruri aparent imposibile.
„În aceste momente, în care românii protestează împotriva corupției, împotriva slăbirii justiției, acest caz vine să ne arate importanța unei justiții libere și nu în ultimul rând ne ajută să realizăm puterea de reacție a oamenilor atunci când valori importante sunt în pericol, inclusiv conservarea naturii. Când mai multe proiecte legislative aflate în dezbatere în Parlament sau Camera Deputaților tind să slăbească legislația care protejează ariile naturale și speciile sălbatice din România,salvarea Jiului ne oferă speranță”, mai adaugă specialistul WWF.
Acord de mediu din 2003
Proiectul hidroenergetic de pe Jiu obținuse acordul de mediu în 2003, înainte ca România să devină membru al Uniunii Europene, când regulile de mediu au devenit mult mai stricte. În 2005, zona unde se construia hidrocentrala devine Parc Național și sit Natura 2000 de interes comunitar. Toate acestea pentru conservarea bogăției naturale a zonei: habitate de fag și frasin, habitate ripariene, habitate cu vegetație lemnoasă și versanți stâncoși, unde trăiesc specii precum ursul brun, râsul, specii de amfibieni, pești și nevertebrate (racul de ponoare).
În 2016, Garda de Mediu solicitase conducerii Hidroelectrica reevaluarea din punctul de vedere al impactului asupra mediului a proiectului de pe Jiu, în conformitate cu legislația curentă. Compania de stat a decis să atace în instanță decizia Gărzii de Mediu pentru a putea continua nestingherită lucrările, încă aproape doi ani, însă instanța a respins definitiv, în octombrie 2017, acțiunea Hidroelectrica.
Atenționare
Energie curată
WWF România susține că că producerea de enegie poate fi cu adevărat curată numai în condițiile în care măsuri solide de evitare și conservare a biodiversității sunt implementate în mod corespunzător. Generarea de hidroenergie în România ar trebui să fie compatibilă cu legislaţia Uniunii Europene. Acestă compatibilitate ar fi posibilă numai în măsura în care s-ar desemna printr-un act normativ zone de excludere unde construcția MHC să nu fie posibilă, iar pentru restul zonelor, noile amenajări hidroenergetice să fie permise doar în baza unor mecanisme legislative de pre-planificare strategică integrată.
