“Trebuie să ne uităm la istoric, la cât de mult a variat această dobândă de bază. Să nu uităm că acum câţiva ani de zile era 4 – 4% şi ceva. În 2012 aceasta era 6% şi ceva, aproape 7%. Atunci aveam în sistem 49 de miliarde de euro de credit neguvernamental. Erau 55% credite indexate la euro, iar astăzi avem vreo 63 – 64% credite indexate în lei. Există credite originate în 2016 când dobânda de bază a fost în jurul unui 1%, dar aduceţi-vă la fel de bine aminte că noi, la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor, am venit chiar la sfârşitul acelui an, şi am spus că trebuie să fim foarte atenţi cum construim portofolii de credite la dobânzi de minim istoric. Când vorbeşti de un minim istoric înseamnă că mâine s-ar putea să te desprinzi de acel minim şi nu te poţi duce către un nou minim, ci către o evoluţie de creştere. Era un mesaj pe care noi îl dădeam cu responsabilitate şi pentru clienţi, şi pentru sistemul bancar (…) Dobânzile la lei vor ajunge undeva, dar răspunsul corect este de volatilitate, şi vorbesc despre variaţie. Mă aştept ca volatilitatea să fie mai mare şi când spun asta mă refer la formula matematică axată pe un anumit interval de timp pentru o variaţie a unei serii de date faţă de variaţia celeilalte serii de date care este dobânda de bază la euro. Cursul a fost întotdeauna o ancoră în aşteptările inflaţioniste. În clipa de faţă, voi evita cu lipsă de graţie să dau cifre. Dacă suntem într-un moment în care lumea aşteaptă şi sesizează că există o creştere a inflaţiei, dacă această creştere este deja temperată, atunci nu ne aşteptăm la modificări semnificative ale culoarului în care evoluează în momentul de faţă cursul valutar”, a explicat Oprescu.
În viziunea preşedintelui ARB, creditarea cu dobândă fixă din sistemul bancar din România se situează, la ora actuală, la circa 27%.
“Sistemul bancar, încet încet, a început să crediteze în dobândă fixă, cam 26-27% din totalul originării de credit la ora actuală, la un an şi jumătate distanţă de momentul în care totalul creditelor acordate în dobândă fixă era de vreo 10%. Deci, aproape ne-am triplat produsul de dobândă fixă, faţă de perioada respectivă. Bineînţeles că ne-am dori mai mult, dar pentru asta trebuie să pui toate mecanismele în piaţă, adică trebuie să ai un randament pe titlurile de stat. Trebuie să putem să construim acele produse pe baza cărora să putem să cotăm o dobândă fixă. Pentru asta trebuie să punem cărămizile construcţiei instituţionale şi a construcţiei de piaţă în România. Tot ceea ce s-a construit ca şi credit în Europa Occidentală, în Zona Euro, ca şi credit de consum sau credit ipotecar, s-a construit pe dobânzi de minim istoric. S-ar putea să avem exact aceeaşi evoluţie de creştere a dobânzii de bază şi la euro. Dar vom avea o evoluţie de creştere şi a dobânzii de bază şi la euro. Acelaşi impact îl va avea asupra întregii comunităţi de consumatori la nivel european”, a menţionat şeful ARB şi al Alpha Bank.
Acesta a adăugat că, într-o formă sau alta, gradul de îndatorare al consumatorului creşte, “adică vei rambursa mai mult din venitul tău lunar în momentul când se materializează un risc de variaţiei a ratei dobânzii sau a cursului”.
“În mod normal, trebuie să-ţi faci o evaluare şi totul ţine de gradul de îndatorare. Dacă laşi să-ţi ajungă apa până la nas, orice variaţie a nivelului apei îţi poate crea probleme. Nici banca, nici nimeni altcineva nu este atotcunoscător cu privire la evoluţia pieţelor în viitor. Nu există cititori în viitor… Noi facem aceste analize post factum şi spunem că dacă am fi ştiut… Realitatea pe fond este că nimeni nu ştie cum o să arate viitorul. La Legea dării în plată impactul este deja luat în calcul şi asumat. În afară de asta, vorbim despre alte trei iniţiative care sunt la ora actuală, şi anume: limitarea nivelului de dobândă, limitarea sumei pe care o poate obţine un cumpărător de creanţe neperformante şi titlu executoriu pentru contractele de credit. Impactul legislaţiei care limitează nivelul dobânzii, acele iniţiative legislative, va fi în primul rând pe numărul de clienţi care se mai califică. Deci, vorbim despre o restrângere a universului clienţilor care se califică. Se pleacă de la o premisă, din punctul meu de vedere, uşor forţată şi anume că dacă limităm dobânzile, toată lumea care lua credite ieri o să aibă acces la acelaşi credit, dar la dobânzi mai mici. Această afirmaţie nu este corectă. Nu toată lumea care avea acces la credit ieri va avea acces la credit la o dobândă mai mică mâine, pentru că nu se mai califică din perspectiva riscului”, a subliniat Sergiu Oprescu.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a continuat să crească miercuri pe piaţa interbancară, ajungând la 3,34% pe an, de la 3,27% pe an, marţi, reiese din datele Băncii Naţionale a României (BNR).
Situaţia actuală a sistemului bancar şi cum se vede de la Banca Naţională a României (BNR) evoluţia băncilor care se confruntă atât cu necesitatea creşterii, dar şi continuarea curăţării bilanţurilor sunt printre subiectele ce vor fi abordate în cadrul unui eveniment de profil, organizat de Ziarul Financiar, la Bucureşti, în perioada 4 – 5 iulie.
