Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Noile biruri care le dau de furcă antreprenorilor: taxele și impozitele locale

Primăriile încep să pună presiune pe IMM-uri pentru a aduna cât mai mulți bani pentru salarii și investiții și deja se conturează un nou val de măsuri fiscale aberante, adoptate la nivel local.

Share

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Actualizat: 17.10.2018 - 18:04

În ultimii zece ani climatul economic s-a îmbunătățit considerabil, devenind mai prietenos cu antreprenorii care vor să-și dezvolte afacerile. S-a întâmplat și ceea ce părea greu de crezut, o scădere a fiscalității la un nivel rezonabil, pe care oamenii de afaceri să-l considere acceptabil. Potrivit unui studiu realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) pe un eșantion de 1.500 de oameni de afaceri din toată țara, percepția întreprinzătorilor despre mediul de afaceri s-a îmbunătățit.

Dacă în 2010, din 10 întreprinzători, 8 considerau că mediul de afaceri este nefavorabil dezvoltării și derulării afacerilor, astăzi 8 din 10 consideră că mediul de afaceri este neutru sau pozitiv, dintre aceștia 3 considerând mediul de afaceri „pozitiv“, iar 5 etichetându-l drept „neutru“. Aceste semnale pozitive în privința calității mediului de afaceri vin la pachet cu alte schimbări notabile, cum ar fi cele referitoare la orientarea afacerilor, tot mai mulți întreprinzători dorind să-și exporte produsele. „Percepția s-a schimbat.

Întreprinzătorii au așteptări în ceea ce privește creșterea cererii interne. Ne bucură că, în ceea ce privește potențialul de dezvoltare, întreprinzătorii pun pe locul doi internaționalizarea afacerilor, ieșirea spre activități de export“, ne-a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

 

Noii inamici fiscali: taxele și impozitele locale

Au rămas totuși problemele mai vechi cu care se confruntă mediul de afaceri și care, în ordine descrescătoare, ar fi birocrația excesivă, lipsa forței de muncă din cauza exodului în străinătate și, mai nou, ceea ce s-ar numi „fiscalitatea locală“. Deși la nivel național a fost înregistrată o scădere a nivelului impozitelor, este sesizabilă o creștere a taxelor și impozitelor la nivel local, pentru că primăriile încearcă să-și asigure mai mulți bani la bugetele locale prin creșterea dărilor. „În ceea ce privește problemele cu care se confruntă întreprinzătorii, pe locul întâi se află birocrația, pe locul doi este lipsa forței de muncă, iar pe locul trei este fiscalitatea excesivă. Dar, atenție!, fiscalitatea excesivă nu o reprezintă taxele și impozitele la nivel național, pentru că acestea sunt destul de scăzute; poate că este o problemă pe impozitarea forței de muncă, o impozitare încă ridicată. Însă impozitele și taxele de la nivel local sunt extrem de ridicate. În România trăim un paradox. Deși la nivel național se spune că scad taxele și impozitele, acestea sunt crescute la nivel local, tocmai pentru a echilibra o anumită scădere. La sfârșit, ne trezim că plătim cu toții mai mult decât plăteam înainte“, spune Florin Jianu.

 

Primăria Galați, în „foame“ de bani de salarii

Marian Filimon, președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (PIMM) din Galați, spune că la nivelul întreprinzătorilor este resimțită această creștere a fiscalității locale, prin presiunea pusă de municipalitate asupra mediului de afaceri din oraș. În opinia sa, creșterile salariale din sectorul bugetar – care puteau fi aplicate în anumite limite, între un plafon minim și unul maxim, în funcție de situația bugetului local – au fost duse către majorările maxime, iar de aici impactul negativ prin necesarul tot mai mare de bani pentru salarii, ce a afectat și bugetele alocate pentru investiții.

„La Galați avem semnale din acest punct de vedere. Vreau să vă spun că este o foame teribilă de bani la bugetele locale și mai ales asupra bugetului municipiului Galați. Este o presiune extraordinară, din lipsă de bani. Toate provin de la această foame de bani pentru salarii, care din punctul nostru de vedere au crescut aberant de mult. În orice țară normală, în administrație salariul nu crește mai mult de 5%, maximum 10% într-un an de zile. Iar 10% este exagerat, este maximul, dar la noi s-a ajuns la 100%. Ei au plecat de la sintagma aceea că «se poate până la» și au aplicat maximul. Salariile au crescut și se caută noi pârghii pentru a se găsi surse de venituri pentru a acoperi acest deficit“, ne-a declarat președintele Patronatului IMM-urilor din Galați.

 

„Gherilă urbană“ asupra IMM-urilor: taxă plătită retroactiv!

Începe să prindă contur și „gherila urbană“ pe care Primăria Galați a declanșat-o pentru a încasa mai mulți bani de la firmele din oraș. Edilii și-au adus aminte de o taxă de mediu căreia mulți ani de zile nu i-a dat nimeni importanță, iar acum pregătesc măsurile prin care toate firmele din Galați ar urma să fie obligate să plătească retroactiv această taxă și penalitățile de întârziere, pentru toate punctele de lucru pe care le dețin.

„S-a descoperit, chipurile, o taxă de mediu pe care trebuiau să o plătească toți agenții economici de ani și ani de zile. O taxă care trebuia plătită pentru toate punctele de lucru, nu pentru societatea în sine. Nouă ni se pare o aberație. Acum vor să se procedeze la aducerea acestei taxe pe tapet și pentru a se colecta tot ce nu s-a plătit de-a lungul timpului, cu penalități“, spune Marian Filimon. După cum își fac planurile edilii Galațiului, probabil că pe termen scurt vor scoate suficient de mulți bani de la firme, dar o asemenea lovitură dată mediului de afaceri din oraș nu ar face decât să accelereze un fenomen observat în ultimii ani, ca mulți întreprinzători din Galați să își mute afacerile la Sibiu, Cluj sau București.

 

Noua aberație: „acordul primarului“ în formă extinsă

O altă măsură pe care antreprenorii din Galați o consideră aberantă este ca firmele puternice din oraș, pentru care nici nu se pune problema de a face comerț stradal, să fie obligate a obține acordul primarului, care de obicei este obligatoriu pentru „tarabagii“.

„Am discutat zilele trecute cu administratorul unei societăți destul de mari, o reprezentanță auto, care este contrariat că el trebuie să aibă acordul primarului, în condițiile în care în legislație se spune că acordul primarului trebuie să-l obțină doar tarabagiii, cei care fac comerț stradal, nu marile unități economice. Stau și mă întreb dacă nu cumva e necesar acordul primarului și pentru Șantierul Naval Damen sau pentru combinatul siderurgic ArcelorMittal. Sunt disperați în a găsi soluții pentru a acoperi deficitul pe care îl au în bugetele locale. Tot acest deranj este pe mărirea aceasta a salariilor, care a micșorat și bugetele pentru investiții“, spune președintele Patronatului IMM-urilor din Galați.

Toate aceste presiuni asupra mediului de afaceri au loc într-un oraș care după 1990 și-a pierdut „eticheta“ de mare centru industrial, prin distrugerea a zeci de companii, iar de câțiva ani se confruntă cu o cădere a economiei locale, noile afaceri profitabile la Galați devenind agricultura și jocurile de noroc.    

Comentarii

loading...