Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Moneda naţională pur şi simplu nu a participat la ERM 2

BCE despre regimul de flotare controlată a leului: în perioada de referință 1 aprilie 2018 - 31 martie 2020, leul nu a participat la ERM II, ci a fost tranzacționat flexibil, explică BCE.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 16.06.2020 - 14:18

ERM 2 (Mecanismul European al Ratelor de Schimb) este, în cât mai puţine cuvinte spus, antecamera Zonei Euro, în care vecina Bulgaria ar urma să intre, conform SeeNews, din iulie acest an.

Leul a fost tranzacționat într-un regim de schimb flexibil, ce implică o plutire gestionată a cursului de schimb al monedei, explică Banca Centrală Europeană (BCE), în ultimul său raport privind convergenţa la Zona Euro.

Rata de schimb a leului românesc față de moneda euro, spune BCE, a prezentat în medie un grad redus de volatilitate. La 31 martie 2020, cursul de schimb a fost de 4,8283 lei/euro, cu 3,7% mai slab decât nivelul mediu din aprilie 2018.

Ce nu avem şi trebuie, deci, să facem? În perioada de referință (aprilie 2019 - martie 2020), rata medie a dobânzilor pe termen lung a fost de 4,4% - peste valoarea de referință, de 2,9%, pentru criteriul de convergență a dobânzii.

„Este nevoie de măsuri menite să îmbunătățească mediul instituțional și de afaceri, stimularea investițiilor și a concurenței pe piețele de produse, reducerea neconcordanțelor și deficiențelor considerabile, precum și creșterea activității forței de muncă, pentru a reduce tensiunile de pe piața muncii și îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice și a sistemului judiciar, în special după inversarea progresului în domenii importante, cum ar fi lupta împotriva corupției”, explică BCE.

 

Pe derogare

Astfel, ar trebui făcute eforturi semnificative pentru a îmbunătăți absorbția de fonduri UE. Pe de altă parte, legea română nu respectă toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea legală în Eurosistem.

„România e un stat membru al UE, cu o derogare, și, prin urmare, trebuie să respecte toate cerințele de adaptare prevăzute la articolul 131 din Tratatul de Aderare”, explică Banca Centrală Europeană.

Una peste alta, motivele pentru care nu suntem nici măcar în antecamera Zonei Euro sunt legate direct de incompetenţa noastră instituţională cronică.

Comentarii