O prioritate a Ministerului Finanţelor Publice (MFP) este asigurarea unui spaţiu fiscal optim pentru stimularea investiţiilor publice prin creşterea eficienţei managementului fiscalităţii, se arată într-un comunicat al instituţiei remis joi AGERPRES, la o zi după ce Fondul Monetar Internaţional a publicat concluziile discuţiilor cu autorităţile române, care au avut loc în primăvară, la Bucureşti.
„O prioritate a Ministerului Finanţelor Publice (MFP) este asigurarea unui spaţiu fiscal optim pentru stimularea investiţiilor publice prin creşterea eficienţei managementului fiscalităţii. Asigurarea veniturilor bugetare se va realiza prin reformarea sistemului de administrare fiscală şi construirea unei infrastructuri informatice adecvată bazelor de date fiscale şi administrării veniturilor. Pentru raţionalizarea cheltuielilor publice, s-a pus bazele unui sistem centralizat de achiziţii publice şi se va operaţionaliza în cadrul Ministerului Finanţelor Publice un departament de analiză a cheltuielilor”, arată MFP.
Potrivit sursei citate, pe termen scurt, politica fiscală va prioritiza cheltuielile de capital, iar deficitul bugetar va fi menţinut în cadrul regulilor fiscale ale UE. Strategia pe termen mediu prevede scăderea deficitului bugetar ESA de la 2,95% din PIB în 2018, la 1,45% în 2021. În acelaşi timp, Guvernul a decis menţinerea la 1% a obiectivului pe termen mediu pentru deficitul structural.
„Datoria publică de doar 36,8% din PIB înregistrată la nivelul sfârşitul anului 2017(conform legislaţiei naţionale fără finanţare temporară) este sustenabilă şi va rămâne sub 60% în toate scenariile de stres analizate. Este important de menţionat faptul că la nivelul datoriei publice la 31 decembrie 2017 a fost de 35% din PIB (conform metodologiei UE)”, se precizează în comunicat.
Potrivit Ministerului Finanţelor, pe termen mediu, creşterea economică se va menţine într-un ritm robust, iar poziţia externă va fi sustenabilă.
„Pentru al treilea an consecutiv creşterea economică a accelerat până la 6,9% în 2017, iar nivelul de ocupare a forţei de muncă a crescut peste nivelul anterior crizei. Măsurile economice transparente şi predictibile, menite să crească venitul gospodăriilor şi să reducă impozitarea indirectă, au continuat să fie principalul motor al creşterii economice. Efectele propagate ale măsurilor de stimulare şi tendinţa ascendentă a creditului de consum vor susţine tendinţa crescătoare. În acelaşi timp, contribuţia formării brute de capital fix la creşterea PIB a trecut de la o valoarea negativă în anul 2016 la una pozitivă în 2017, pe seama redresării investiţiilor private”, subliniază reprezentanţii de la Finanţe.
Aceştia amintesc că, la începutul anului 2018, s-a înregistrat o relansare semnificativă a lucrărilor de construcţii nerezidenţiale şi civile iar creşterea investiţiilor este aşteptată să se accelereze pe termen mediu, ca urmare a multiplicării efectelor generate de reducerea de a taxe, de îmbunătăţirea constantă a absorbţiei fondurilor UE şi de expansiunea volumului de creditare.
„După finalizarea consultărilor bilaterale dintre reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi cei ai FMI, sinteza concluziilor comitetului director al FMI a menţionat îmbunătăţirea stării economiei, rata scăzută a şomajului şi îmbunătăţirea sectorului financiar. România beneficiază de o creştere economică robustă, de creşterea numărului de noi locuri de muncă şi de o datorie publică scăzută. Mă bucur că, atât Fondul Monetar Internaţional, cât şi Banca Mondială şi-au îmbunătăţit prognozele de creştere economică a României pentru anul 2018, de la 4,4% la 5,1%, respectiv de la 4,5% la 5,1% şi se apropie din ce în ce mai mult de estimările din Programul de Guvernare. Deciziile adoptate în acest an, pentru încurajarea investiţiilor – simplificarea legislaţiei achiziţiilor publice, promovarea proiectelor în parteneriat public privat, înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi creşterea absorbţiei fondurilor europene fac din România o destinaţie atractivă pentru investitori. Totodată, avem în vedere promovarea unor măsuri de eficientizare a activităţii ANAF şi de simplificare a legislaţiei pentru reformarea administrării fiscale care vor duce la o mai bună colectare a veniturilor bugetare şi va contribui la reducerea şi combaterea evaziunii fiscale”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.
Conform Articolului IV din Statutul FMI, anual sunt evaluate politicile economice şi financiare ale tuturor membrilor pentru a urmări creşterea economică şi stabilitatea rezonabilă a preţurilor. În acest context s-au derulat consultări bilaterale între reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi cei ai FMI, iar rezultatul acestor analize au un caracter de recomandare.
În context, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a recomandat autorităţilor române să urmeze o politică fiscală mai strictă decât cea prevăzută în planurile actuale pentru a stabiliza economia, să refacă spaţiul de manevră pentru politica fiscală şi să îmbunătăţească gradul de colectare a taxelor şi eficienţa cheltuielilor publice, se arată în raportul elaborat de stafful FMI după discuţiile cu oficialii români în luna martie a acestui an, document publicat marţi.
Potrivit experţilor FMI, ţinta de deficit bugetar a autorităţilor române, 3% din PIB, necesită măsuri suplimentare. Proiectul de buget pe 2018 include atât majorări de salarii şi pensii, cu un impact estimat la 2% din PIB, trecerea contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, precum şi reduceri de taxe.
„Câştigurile pe partea de venituri de pe urma sistemului split TVA şi o mai bună colectare vor fi mai mici decât cele bugetate în timp ce cheltuielile sociale în 2018 vor fi mai mari decât cele bugetate. Pentru a respecta ţinta de deficit bugetar, staff-ul a încurajat autorităţile să implementeze măsuri de calitate (echivalente cu 0,6% din PIB) pentru a evita o nouă deteriorare a structurii bugetului şi a proteja cheltuielile de capital”, se arată în raportul FMI.
De asemenea, experţii instituţiei financiare internaţionale sunt de părere că, având în vedere poziţia ciclică actuală a economiei, se impune o politică fiscală mai strictă decât preconizează autorităţile în 2018 şi pe termen mediu. În opinia FMI, relaxarea fiscală orientată spre stimularea consumului într-un moment în care economia creşte solid ar putea agrava supraîncălzirea. „În opinia staff-ului, o ţintă fiscală mai adecvată având în vedere perspectiva ciclică ar fi un deficit de 2% din PIB, ceea ce ar necesita măsuri echivalente cu 1,5% din PIB pentru că ţinta de deficit de 3% a autorităţilor nu este susţinută în mod suficient cu măsuri… Reducerea şi mai mult a deficitului la 1,5% din PIB până în 2020 ar ajuta România să facă tranziţia la obiectivul bugetar MTO de 1% din PIB”, se arată în raportul FMI.
În opinia experţilor FMI, politica fiscală ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea colectării veniturilor, pe creşterea eficienţei cheltuielilor şi pe o mai bună absorbţie a fondurilor europene. În acest sens, implementarea unei noi infrastructuri IT în administraţia fiscală este o prioritate cheie, având în vedere sistemele învechite ale României. În plus, ar trebui întărită prioritizarea marilor proiecte de investiţii.
În replică, autorităţile române s-au angajat să respecte limita de deficit de 3% din PIB dar nu şi o reducere nouă reducere a deficitului pe 2018 propusă de misiunea FMI. De asemenea, autorităţile au fost de acord cu prioritizarea marilor cheltuieli de capital, o absorbţie mai eficientă a fondurilor europene, îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor şi o mai bună colectare a veniturilor.
O misiune a FMI a vizitat România în perioada 6-16 martie 2018.
