Oficialul BNR a precizat că cele două documente sunt “grele, tehnice, voluminoase, de câteva sute de pagini fiecare” și s-au făcut eforturi serioase să fie traduse “din română în română”. ”Dacă însă va exista rea voință, se vor găsi zeci de interpretări. Dacă noi spunem că orizontul rezonabil pentru ca România să ajungă să intre în ERM 2 (Mecanismul ratei de schimb, n.r.) este 2024, din acel moment nu mai este decât drum înainte, dar poate să dureze mai mulți ani. (…) Acestea trebuie înțelese ca fiind argumente solide, nu trăsnăi, că vrea sau nu vrea guvernatorul. E o decizie politică de mare responsabilitate. Nu suntem în situația Bulgariei, care are un Consiliu Monetar și o situație complet diferită”, a spus Isărescu, la un forum organizat de Profit.ro.
Oficialul BNR a adăugat că România a avut cel mai rapid proces de convergență. „PIB pe locuitor în 2005 față de media europeană este la peste 60%. Înseamnă 30 de procente în mai puțin de 10 ani. Bulgaria a ajuns la mai puțin de 50%. (…) Asta nu e o cursă de sprint, e o cursă de maraton, de rezistență. Toți suntem grăbiți că viața noastră este scurtă. Aici nu putem eșua. Zona euro nu e o zonă de convergență, Slovenia e cazul concludent. A intrat acum 10 ani și a mers în jos. Era la 70% din media europeană și a scăzut cu 5 procente în 10 ani. Am fost la sărbătoarea lor anul trecut, de 10 ani, și nu a fost o sărbătoare”, a spus Mugur Isărescu.
“La BNR nu avem niciun semn de recesiune”
Guvernatorul BNR a mai afirmat că vor urma și alte crize economice, întrucât “ciclicitatea în economia de piață este un truism”, astfel că mereu vor fi suișuri și coborâșuri: “Va veni o criză? Da. Acum, nu avem la BNR niciun semn de recesiune, dar știm că la un moment dat va urma. Trebuie să fim pregătiți, corectând treptat deficitul bugetar și structural astfel încât o eventuală criză să nu ne prindă cu garda jos”. În opinia șefului BNR, nu trebuie pierdut din vedere rolul jucat de incertitudinea legislativă creată de inițiative parlamentare populiste care vizează nu doar profilul de risc al creditelor viitoare, ci și al stocului existent.
“Atât legea dării în plată, cât și cea a conversiei creditelor în franci elvețieni au plecat de la dorința de a găsi soluții la unele probleme apărute după perioada post-criză financiară de pe plan mondial. Dar, în variantele lor inițiale, aceste legi nu rezolvau problemele, ci doar atentau la stabilitatea financiară din perioada respectivă. A fost nevoie de intervenția Curții Constituționale pentru a le oferi interpretarea corectă. De asemenea, o serie de propuneri legislative de astăzi, chiar dacă pleacă, sper, de la bune intenții, riscă să perturbe o piața bancară echilibrată, în cazul în care nu sunt calibrate cu atenția și priceperea necesare pentru evitarea consecințelor nedorite. Nu trebuie așteptat ca doar forul constituțional suprem să clarifice lucrurile. Trebuie evident intervenit pe parcurs cu informații, clarificări și detalii corecte și oneste. De prea multe ori, informații nereale și tendențioase au ajuns să fie vehiculate și din vina bancherilor”, a spus guvernatorul, sugerându-le șefilor de bănci să se implice mai mult în activitățile de informare și comunicare publică.
Ponderea creditelor neperformante, la cel mai jos nivel post-criză
Guvernatorul BNR a mai declarat că sectorul bancar se află într-o situație bună și stabilă, incomparabilă cu cea de acum 7-8 ani. Astfel, ponderea creditelor neperformante se află la cel mai scăzut nivel post-criză, ajungând la 5,56 % la sfârșitul lunii septembrie 2018. “Odată cu scăderea creditelor neperformante scad, cel puțin proporțional, și eventualele nemulțumiri ale consumatorilor, mai mult sau mai puțin justificate, legate de relația cu băncile. Și tot datorită acestui fenomen, profitul sistemului bancar pe ansamblu este unul consistent și capabil să contribuie la creșterea stabilității băncilor românești. Creditarea avansează într-un ritm bun (6,8 % creștere anuală în octombrie) în special pe baza componentei în lei, ceea ce reduce consistent riscul valutar la contractarea unui împrumut”, a spus Mugur Isărescu.
Oficialul BNR a adăugat că măsurile luate de BNR în privința noului regulament de creditare vor ajuta la consolidarea acestui proces, iar noi instituții, precum Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) încep să aibă rezultate așteptate în ceea ce privește relația bănci – consumatori. Mai mult, dobânzile din piață, chiar și ROBOR, sunt relativ stabile și evoluează într-un interval bine definit. “Creșterea creditării în ritm susținut arată că, de fapt, nivelul dobânzilor este acceptat de piață și de consumatori. Deși mai sunt neajunsuri, aceste aspecte creează premisele pentru ca eventuale propuneri legislative care vizează sistemul bancar să fie analizate cu înțelepciune, fără grabă, pe un fond de calm și stabilitate, așa încât să poată genera în cazul în care ajung să fie adoptate, consecințe benefice pentru bănci și consumatori”, a conchis guvernatorul BNR.
