Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Investitorii acuză: Statul sufocă firmele cu capital românesc

Întreprinderile româneşti fac faţă tot mai greu competiţiei cu firmele străine care operează pe piaţa autohtonă. Majoritatea sunt subcapitalizate şi nu beneficiază de nici un sprijin de la stat pentru a putea concura de la egal la egal cu competitorii străini.

Marilena Dan 0 comentarii

Actualizat: 14.05.2018 - 11:28

Firmele româneşti se vor capitaliza şi vor obţine profituri mari doar atunci când statul le va sprijini prin politici coerente şi corecte, a declarat pentru RL Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). În opinia sa, Guvernul ar trebui să sprijine cu ajutoare de stat noile investiţii care creează plusvaloare în economie şi locuri de muncă. “Trebuie făcută o politică raţională cu mecanisme de susţinere a capitalului autohton. Trebuie eliminată discriminarea firmelor româneşti”, spune reprezentantul AOAR. El explică de ce grupurile de firme româneşti nu fac faţă competiţiei cu cele străine: sunt obligate, prin lege, să facă dosare ale preţurilor de transfer şi bilanţuri consolidate, dar, în acelaşi timp, să plătească impozit pe profit pe fiecare firmă în parte. Totodată, Cristian Pârvan aminteşte că în programul de guvernare al PSD-ALDE este prevăzută o schemă de ajutoare de stat pentru companiile cu capital autohton, însă aceasta nu a fost pusă în practică. „În perioada 2007-2015 s-au dat ajutoare de stat în valoare de 720 milioane de euro şi 99% din bani au fost luaţi de multinaţionale”, a spus Pârvan.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat miercuri, la prezentarea Raportului asupra inflaţiei, că scăderea creditului neguvernamental în prima parte a anului confirma faptul că societăţile româneşti sunt foarte slab capitalizate, nefiind bancabile, în timp ce firmele străine care activează în România nu au astfel de probleme, având acces liber la finanţare la băncile din străinătate, prin firmele-mamă.

Cristian Pârvan explică de ce firmele româneşti nu se împrumută de la bănci: „Majoritatea au ca obiect de activitate comerţul, agricultura sau turismul, unde gradul de risc este mare. Băncile nu se înghesuie să le finanţeze când au statul drept principal client la împrumuturi”.

Şi totuşi… creditul bancar, înlocuit cu cel furnizor 

Un studiu realizat de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) arată că, din cele 6.900 de companii înfiinţate în 1990 - primul an de capitalism de după comunism -, doar 39 mai sunt active, dintre care 19 desfăşoară propriu-zis o activitate (înregistrează venituri). „Caracterizat de o competitivitate scăzută, subţierea păturii de mijloc, accentuarea unui fenomen de polarizare şi un spirit antreprenorial modest, mediul de afaceri românesc pare să fie într-un stadiu embrionar al dezvoltării şi incapabil să treacă la nivelul următor”, arată studiul citat. Documentul menţionează că firmele româneşti evoluează foarte lent, iar eşecul majorităţii acestora se datorează faptului că nu au o strategie pe termen lung. Totodată, durata medie de viaţă a firmelor este de circa 10 ani. ”De cele mai multe ori, mentalitatea start-up-urilor se rezumă la tatonarea unor idei de afaceri foarte generale, modest documentate, utilizând «banii altora» (datorii comerciale ca principală sursă de finanţare), mai puţin fondurile proprii. (…) Pe fondul creşterii lichidităţii din sectorul bancar şi diminuării presiunilor inflaţioniste, nivelul dobânzilor pentru creditele nou acordate a scăzut constant, în special începând cu anul 2012, acesta ajungând la o medie de 4,1% pentru anul 2016. În ciuda costului foarte redus al finanţării dinspre sectorul bancar, nivelul creditelor nou acordate companiilor a scăzut constant, ajungând la doar 37 miliarde lei în 2016”, se arată în studiul AAFBR. Analiştii au o explicaţie pentru faptul că firmele au renunţat să mai ia împrumuturi: preferă să utilizeze creditul comercial (extinderea termenelor de plată către furnizori), care are costuri zero. S-a ajuns, astfel, ca durata medie de colectare a creanţelor să crească de la 60 zile în anul 2007 la aproape 105 zile în 2016. 

Pârvan: Capacitatea de a face profit, mai importantă decât capitalizarea 

Cristian Pârvan, care este şi preşedinte al Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), susţine că nu este atât de importantă capitalizarea unei companii, ci capacitatea acesteia de a face profit şi de a reinvesti ceva din el. „Capitalizarea e importantă pentru bursă şi pentru atragerea investitorilor. Dar afacerea nu se face doar pentru că ai capitalizare bună. Mai important este ce piaţă ai şi ce cifră de afaceri obţii”, a mai spus Cristian Pârvan pentru RL.

La sfârşitul anului 2016, singurele sectoare cu un grad de capitalizare de peste 40% au fost producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, apă şi gaze, intermedierile financiare şi IT. Totodată, afacerile recreative, culturale şi sportive, dar şi cele din construcţii, sănătate şi asistenţă socială înregistrau un grad de capitalizare mai mic de 15%, se arată în studiul AAFBR. Documentul mai stipulează că mediul de afaceri autohton înregistrează cel mai ridicat nivel al îndatorării din regiune. 

Cine domină piaţa de afaceri românească 

Germania, Franţa şi Italia ocupă primele trei locuri în topul ţărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România, conform ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Astfel, în ţara noastră, în anul 2016 (n.r - ultimul an pentru care s-au consolidat datele), au fost identificate 78.181 de grupuri de întreprinderi, din care 5.311 grupuri de întreprinderi rezidente şi 72.870 de grupuri de întreprinderi multinaţionale (271 controlate din interior, respectiv 72.599 controlate din străinătate). Mai precis, în 2016, din totalul grupurilor de întreprinderi identificate în România, doar 7% erau rezidente, peste 90% dintre acestea fiind constituite din două sau trei unităţi legale. Cea mai mare parte a grupurilor de firme din România activează în domeniul comerţului, construcţiilor, industriei prelucrătoare sau activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, precizează INS. În 2016, din totalul grupurilor de întreprinderi multinaţionale străine din România, 13.867 sunt controlate de persoane juridice străine, iar 58.732 de către persoane fizice străine. 

Necesarul de recapitalizare - 11 mld. euro 

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a afirmat, recent, că firmele care activează pe piaţa românească suferă de o decapitalizare cronică, iar necesarul de capitalizare este de 11 miliarde de euro. Din acest total, 6 miliarde de euro sunt necesari companiilor private cu capital străin, 4,5 miliarde de euro - societăţilor private cu capital românesc şi 0,5 miliarde de euro companiilor de stat. Oficialul BNR, citat de Agerpres, s-a declarat preocupat de situaţia financiară a societăţilor comerciale care raportează pierderi financiare mulţi ani la rând. „Dincolo de blocajul pe care îl produce în economie, decapitalizarea cronică diminuează PIB, din cauză că pierderea anihilează o parte din valoarea adăugată brută creată de societate în fiecare an“, a spus Florin Georgescu.

Comentarii

loading...