Au făcut acest lucru de capul lor, prin ordin al președintelui ACROPO, Constantin Gheorghe, și se ridică la 165 de euro (echivalent în lei)/oră/inspector.
„Tarifele orare ale ACROPO trebuie stabilite astfel încât să fie acoperite toate costurile înregistrate în funcționarea acesteia, respectiv toate cheltuielile directe și indirecte. Având în vedere că ACROPO este o Autoritate nou-înființată și nu există o bază de calcul a regimului de tarifare, s-a hotărât adoptarea pentru 2018 a unui Tarif Orar Fix stabilit ca media tarifelor utilizate de către Autoritățile Competente din statele cu tradiție în domeniu – respectiv 165 de euro/oră/inspector“, se arată în ordinul menționat. Nu este precizat tipul de lucrări care se tarifează, nici care sunt respectivele state cu „tradiție în domeniu“.
În Europa, exploatare de hidrocarburi offshore fac Marea Britanie și Norvegia. OSDR din Anglia practică un tarif de circa 160 de lire (180 de euro)/oră, iar inspectorii norvegieni de la PSAN sunt mai scumpi, circa 200 de euro pe oră.
Firmele pot refuza inspecțiile
În ordinul președintelui ACROPO publicat pe 7 iulie, se mai spune că firmele concesionare de perimetre pot fi de acord sau nu cu „vizitele“ inspectorilor, dar și că societățile plătesc nu numai tariful orar al inspectorilor, dar și cazarea și masa lor. Nu se știe cât durează o inspecție, cel puțin acest lucru nu este precizat nicăieri pe site-ul ACROPO. Surse din piață spun însă că timpul de lucru al verificării unei platforme poate fi și de o săptămână, echipă de doi inspectori, ceea ce ar duce factura la peste 10.000 de euro, bani care ar urma să fie tarifați firmelor. Cât despre periodicitatea acestor inspecții, niciun cuvânt de la ACROPO.
În fapt, sunt multe lucruri eliptice în ordinul Autorității. Acesta spune că inspecțiile se referă la „vizite la instalații, luarea de declarații, recoltarea de evidențe medico-legale“. Nimic normat, nimic clar. În aceste condiții, companiile ce urmează a fi verificate pot refuza inspecțiile fără probleme și fără teama de amenzi. Pentru că nu sunt fundamentate printr-o lege, nu au un studiu temeinic în spate.
„În mod normal, trebuie să ai ceva în spate aprobat anterior, activități, servicii, durate… Apoi calculezi, pui un adaos aprobat tot de stat și aplici. Dar toate astea trebuie să fie transpuse într-un act normativ. Altfel, nu numai că te poți trezi dat în judecată de firme, care să ceară și despăgubiri, dar îți și pot interzice accesul la platformă“, spun sursele.
Instituție obligatorie
ACROPO este o instituţie publică ce se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului României, prin Secretariatul General, şi exercită atribuţiile prevăzute de Legea nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore.
Obiectivul general îl reprezintă limitarea apariţiei accidentelor rezultate ca urmare a derulării operaţiunilor petroliere în zone ale Mării Negre aflate sub jurisdicţia României. Statele UE cu exploatări offshore au ca obligație să constituie autorități de acest tip, care să verifice siguranța exploatării de hidrocarburi. Normele din domeniu au devenit foarte stricte după ce întreaga planetă a fost martora dezastrului ecologic din Golful Mexic, în 2011, când cantități uriașe de petrol s-au deversat în ocean, cu efecte dezastruoase asupra ecosistemului.
Autoritatea locală are ca scop să abordeze pericolele majore care sunt legate de industria offshore a petrolului şi gazelor din Marea Neagră, în mod special de siguranţa privind procesele, izolarea hidrocarburilor în condiţii de siguranţă, integritatea structurală, prevenirea incendiilor şi a exploziilor, evacuarea şi salvarea şi limitarea impactului asupra mediului, rezultate în urma unui accident major. De asemenea ACROPO are în obiectul de activitate acordarea de consultanţă de specialitate pe probleme de inginerie privind siguran-
ţa operaţiunilor petroliere offshore proprietarilor, titularilor de acorduri petroliere şi/sau operatorilor, dar şi altor instituţii interesate. Toate aceste activităţi vor fi tarifate.
Bugetul ACROPO, aprobat pentru anul 2018, este de zece milioane lei şi este finanţat integral din bugetul SGG. După stabilirea activităţilor şi aprobarea ghidului privind recuperarea cheltuielilor realizate în exercitarea activităţilor esenţiale de la operatori/ titulari /proprietari, ACROPO va genera venituri proprii.
Schema de personal aprobată pentru acest an este de 54 de salariați, iar câștigul mediu este de 5.100 de lei lunar.
