Utilizarea roboților colaborativi (coboți) ca soluție pentru automatizare a devenit tot mai populară în ultimii ani în rândul afacerilor din industrii tot mai variate, indiferent de dimensiunea acestora. Nevoia de a crește productivitatea și eficiența operațiunilor pentru a deveni mai competitive a îndreptat atenția companiilor către automatizarea colaborativă care s-a dovedit alegerea optimă atât la nivel de implementare, cât și la nivel de costuri, datorită prețului redus de achiziție. Roboții colaborativi pot fi integrați rapid și utilizați cu ușurință în procesele de lucru existente, iar recuperea investiției în aceștia este foarte rapidă, fiind obținută undeva între 6 și 15 luni.
Europa este regiunea cu cea mai mare densitate de roboți, înregistrând o valoare medie de 114 unități la 10.000 de angajați. România are o densitate de 21 de roboți la 10.000 de angajați. În 2018, în România operau 3555 de roboți industriali, marea majoritate dintre aceștia, specific 2155, fiind integrați în aplicații de operare mașini-unelte, preluare și plasare, paletizare, înșurubare, inspecția calității și testare. Alți 630 desfășurau activități de sudare și lipire, restul fiind angrenați în procese de asamblare, procesare și distribuire. Din totalul de roboți operaționali, 3174 erau activi în zona de fabricație din diferite industrii, după cum urmează: 1843 în industria auto, 693 în industria chimică și a maselor plastice, 234 în industria metalurgică, 173 în industria sticlei și a ceramicii, 80 în industria alimentară și de băuturi, 13 în industria lemnului, 22 în industria electronică și 101 în alte zone de fabricație.
În România cererea pentru roboți colaborativi este determinată în principal de industria auto, cu o cotă de peste 55% din numărul total de instalări. Alte industrii de pe plan local care folosesc coboți sunt cea alimentară, electronică, metalurgică, logistică și farmaceutică. Coboții folosiți în industria auto din România sunt integrați în aplicații de preluare și plasare, testare, operare mașini-unelte, inspecția calității, înșurubare și șlefuire. În industria alimentară sunt folosiți în procesele de preluare și plasare și paletizare, în cea electronică pentru testare, asamblare și operare mașini-unelte. Companiile care activează în industria metalurgică locală au integrat coboți care efectuează aplicații de sudare și șlefuire sau sablare, în timp ce în industriile logistică și farmaceutică aceștia efectuează sarcini de preluare și plasare și paletizare.
Diversitatea industriilor în care activează roboții colaborativi în România subliniază versatilitatea și flexibilitatea acestora. Prin integrarea coboților, companiile din România și-au crescut nivelul de productivitate, obținând în același timp o calitate ridicată a produselor și devenind mai competitive.
Printre companiile care au implementat roboți colaborativi de la Universal Robots în România se numără Ford Craiova care a implementat coboți UR10 pe linia de producție a motoarelor, unde efectuează operațiuni de ungere a tacheților, de umplere a motorului cu ulei și inspecții de calitate, Alseca Engineering, producător de componente auto, care folosește cobotul UR5 pentru automatizarea aplicațiilor de sudură ultrasonică și frezare, transferul între aplicații făcându-se în doar 15 minute, Becker România, producător de mobilă pentru Ikea, unde coboți UR10 gestionează sarcini de lipire și preluare și plasare, Assa Abloy, producător de yale pentru uși, care a implementat coboți UR3 și UR5 într-o gamă largă de aplicații, inclusiv sudare, ștanțare, nituire, înșurubare, șlefuire și supraveghere mașini-unelte.
În România o companie mică implementează în medie unu, maximum doi roboți colaborativi pe an, iar o companie medie între trei și șase coboți pe an.
