Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Transport de lemne cu acte în regulă, în Austria (Foto: Mihai Diac)

Industria românească importă lemn și exportă mobilă de lux. Austria vinde bușteni în România

Dacă lemnul din pădurile României ajunge în căruțele hoților, fabricile de mobilă și-au găsit furnizori de materie primă în Polonia, Ucraina, Cehia și Austria.

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 15.10.2018 - 19:17

Peste 50 la sută din materia primă folosită de industria lemnului din România nu provine din țară, ci este adusă din import, din țări precum Polonia, Ucraina, Cehia și Austria.

La această situație s-a ajuns după ce furturile din pădurile României au fost recunoscute ca un fenomen devastator, iar autoritățile de la București au luat măsuri tot mai dure pentru controlul materiei prime care ajunge în fabricile din industria lemnului.

„Din Satu Mare până în Suceava s-a tăiat în prostie“, ne-a mărturisit Alin, un șofer profesionist care cunoaște bine zona din nordul României.

„Da, se mai fură din păduri, dar nu ca în anii trecuți, fenomenul e sub control“, ne-au replicat, neoficial, reprezentanți ai Ministerului de Interne.

Un teanc de documente trebuie să aibă în cabină un șofer de camion care transportă lemne. Pe lângă aceste acte doveditoare, există un sistem informatic, denumit Timflow, bazat pe GPS și pe fotografii în format electronic, menit să urmărească traseul fiecărui camion cu lemne, din pădure până la intrarea în fabrica de cherestea.

Efortul financiar și tehnic prin care se realizează „trasabilitatea“ materiei prime este foarte mare, ne-a explicat Dan Bănacu, directorul unei companii din industria de cherestea.

La poarta fabricii, dacă documentele însoțitoare sau traseul camionului, urmărit prin GPS, sunt suspecte, buștenii aduși ca materie primă sunt dați deoparte și nu mai intră în circuitul de producție.

Totuși, asemenea cazuri sunt rare, mai ales după ce, în primăvara acestui an, DIICOT a efectuat percheziţii la mai multe fabrici de cherestea din România și la câteva direcții silvice. Suspiciunile procurorilor s-au referit la acțiuni de trucare a unor licitaţii, evaziune fiscală și concu­renţă neloială, dar și la utilizarea de materie primă fără acte de proveniență. În luna mai 2018, prejudiciul era estimat de anchetatori la peste 25 milioane de euro.

Interesant este însă faptul că, acum, despre stadiul acestei anchete a DIICOT nu se mai știe nimic, iar reprezentanții companiei străine vizate susțin că nici ei nu sunt informați despre această investigație.

 

Cale ferată cu ­ecartament lat, din Ucraina în ­România

Pentru a-și asigura materia primă, o fabrică de cherestea din județul Suceava și-a construit chiar o cale ferată proprie, cu ecartament lat (specific fostei URSS), pe care vin trenurile cu bușteni importați din Ucraina.

Cert este faptul că industria lemnului din România este profitabilă. „Noi aducem valoare adăugată, vindem lemnul prelucrat la un preţ de 247 euro/metru cub, în timp ce în piaţă lemnul se vinde la 140 euro/metru cub“, explică Dan Bănacu.

Decor din coajă de copac, într-un hotel de patru stele (Foto: Mihai Diac)

Cele mai scumpe produse ale industriei românești a lemnului sunt mobila de lux și componentele pentru ­iahturi, care ajung să fie vândute în Europa ­Occidentală. Chiar și în hotelurile de patru - cinci stele, în unele camere găsim decorațiuni realizate din resturi de copaci.

Comentarii

loading...