15.3 C
București
vineri, 19 aprilie 2024
AcasăEconomieIndustria românească de sticlărie, între succese şi ameninţări

Industria românească de sticlărie, între succese şi ameninţări

Peste 4.500 de expozanţi şi 136.000 de vizitatori provenind din 166 de ţări au participat la acest eveniment de mare anvergură. Trebuie să recunoaştem că cei 6 expozanţi din România reprezintă un procent îngrozitor de mic din total, chiar şi în situaţia în care am raporta acest număr nu la totalul expozanţilor, ci numai la cel din domeniul în care se încadrează aceste companii.

 Sticlăria, porţelanul şi ceramica româneşti, bine primite

Am făcut un tur al standurilor româneşti din industria sticlăriei şi am fost sincer impresionat de modul convingător al prezentărilor şi, nu în ultimul rând, de calitatea produselor expuse în standurile cu un look considerabil îmbunătăţit faţă de anii în care participarea era laolaltă, într-un stand comun al ţării noastre. Acum se poate vorbi despre ceva personalizat şi se poate observa că aceşti oameni au pus, alături de experienţă şi pricepere, mult suflet în colecţiile noi realizate. Nu mai puţin important este faptul că atât industria sticlăriei, cât şi cea a porţelanului şi ceramicii au tradiţie însemnată la noi, ceea ce se traduce, în prezent, prin calitate. Este de remarcat faptul că firmele româneşti au făcut eforturi considerabile pentru utilizarea de tehnologii performante de producţie, pentru a aduce inovaţii acestui proces, și – foarte îmbucurător – pentru a include cât mai mult design şi creativitate în produsele noi.

Stand AXA Porcelaine

Este binecunoscut faptul că pe pieţele puternice, cum este şi cazul Germaniei, nu pot pătrunde decât produsele de calitate, care au înglobat mult design şi creativitate, iar noi am avea ceva de spus în această privinţă întrucât sunt în ţară numeroşi tineri designeri şi artişti talentaţi şi ingenioşi. La trei dintre cele şase standuri, am avut discuţii referitoare la noutăţile cu care s-au prezentat la târg, tendinţele şi situaţia actuală, problemele cu care se confruntă.

 Viitor incert

Din cele discutate la faţa locului, în ciuda eforturilor făcute de firmele româneşti, acestea se confruntă cu probleme deosebite, care le ameninţă nu numai viitoarea participare la aceste evenimente aducătoare de contracte la export.

Se ştie că industria sticlei, a porţelanului şi ceramicii este mare consumatoare de energie. Preţul acesteia este în continuă creştere în ţară, ceea ce pune presiune pe preţul produselor şi inclusiv pe viitorul contractelor de export. Recenta creştere a contribuţiilor (la sănătate şi pensii), care se presupune a fi suportată de patronat pentru a nu reduce salariile, a avut, de asemenea, efecte asupra preţurilor produselor şi, implicit, asupra competitivităţii lor. O problemă gravă, care tinde să ia amploare în România, este cea a forţei de muncă, în special a celei specializate, care se formează extrem de greu, iar apoi mulţi pleacă afară pentru salarii mai bune, eventual în alte domenii.

O participare bună a avut Axa Porcelaine, care a venit la târg cu produse şi accesorii individuale din porţelan pentru Horeca – oliviere, farfurii pentru paste, icre sau brânză, precum şi boluri pentru bărbieritul clasic.

Amalia Baciu-Sarmeş, Marketing & Sales Manager la Axa Porcelaine

„Trendul este pe noutăţi, produse retro prin care se revine la bază, precum şi produse private label. În domeniul Horeca au apărut numeroase locaţii de dimensiuni mici. În consecinţă, mesele sunt şi ele mai mici, dar şi accesoriile şi aranjamentele pentru mese. Se tinde ca fiecare preparat să fie aşezat pe un suport propriu. De aceea studiem permanent piaţa pentru identificarea de nişe şi avem un departament propriu de creaţie, care studiază forme, culori şi teme de aplicat. Astfel am venit la AMBIENTE cu produse individuale, precum şi cu modele de mojar şi pistil pentru farmacii, de exemplu. Avem ani în care scoatem pe piaţă 100 de modele noi, ceea ce nu e deloc puţin; căutăm şi clienţi de peste ocean, exportăm, de exemplu, în Canada boluri pentru bărbieritul tradiţional. Lucrăm cu designeri din afară, iar în ţară cu Alina Alecu de la Pophyras, cu care am realizat colecţia Hora, cu motive tradiţionale româneşti – pentru Anul Centenar, care merge foarte bine în ţară. După cum se ştie, în Europa au fost introduse taxele antidumping, în urma cărora au fost închise multe fabrici, inclusiv în ţară, fiind o problemă care ne afectează şi pe noi“, ne-a spus Amalia Baciu-Sarmeş, Marketing & Sales Manager la Axa Porcelaine.

Foarte mulţumiţi de târg au fost şi cei de la Fabrica de porţelan Apulum, în standul căreia am avut o lungă discuţie cu unul dintre proprietari, Alvaro Santini.

Alvaro Santini

„Adoptăm toate stilurile şi am pus accent pe vintage şi modelele decorative geometrice, tip maiolice, lemn şi marmură. Produsele noastre sunt destinate pieţei occidentale şi de aceea pentru decorare alegem teme contemporane, la modă. Un accent deosebit îl punem pe materialele de calitate pe care le folosim în producţie şi în special pe design. În această idee, lucrăm cu Mirco, fiul meu, care este designer specializat“, ne-a spus Alvaro Santini.

Fondată în anul 1957, în oraşul Sighişoara, Fabrica de faianţă menaj CESIRO este continuatoarea tradiţiei ceramice specifice spaţiului cultural și spiritual al Transilvaniei, numărându-se printre primele societăţi din România în acest domeniu. Descoperirile arheologice din diverse puncte ale Sighişoarei atestă faptul că încă din primul mileniu înainte de Hristos exista aici ştiinţa prelucrării lutului. Denumirea CESIRO – Ceramica, Sighișoara, România – a primit-o la 1 ianuarie 1991 odată cu desprinderea din fosta Întreprindere de Sticlărie şi Faianţă Sighişoara. Înzestrarea tehnică în acel moment era la nivelul anilor de pornire, cu perfecţionări aduse în această lungă perioadă mai mult prin inovare şi autodotare decât prin achiziţionări de utilaje şi tehnologii performante.
CESIRO se menţine printre cele mai mari fabrici de obiecte ceramice pentru menaj din Europa, realizând peste 3,5 milioane de produse pe lună, dintre care unele se regăsesc la Ikea, Auchan şi Lecler. În urmă cu doar cu câţiva ani, aici lucrau 1.500 de salariaţi, în timp ce în prezent, conform celor declarate de reprezentanţii firmei, au rămas sub 1.000.

 

Sticlărie decorativă şi de laborator
 
La standul Adrian Sistem am discutat chiar cu directorul de vânzări al companiei, nimeni altul decât Adrian Ştefănescu, care ne-a vorbit despre istoria companiei şi proiectele de viitor. Aceasta a produs încă de la începuturi și sticlărie decorativă, și funcțională, folosind aceeași tehnologie de suflare a tuburilor borosilicat.

Adrian Ştefănescu

Obiectele din sticlă rezultate sunt deci realizate manual şi este binecunoscut faptul că astfel de produse sunt foarte căutate pe piața occidentală. Este de menţionat şi că această ramură a producției necesită un talent și un simț artistic deosebit, pe care sticlarii noștri (încă) le dețin, alături de precizia dezvoltată lucrând sticlăria de laborator. De altfel, talentul, fantezia și recunoașterea internațională a design-urilor fabuloase din sticlă borosilicat, lucrată manual, au născut brandul internațional Gabriela Seres, care a dat şi numele actual al companiei. Desigur, Adrian Sistem produce și sticlărie decorativă la comandă, conform specificațiilor și desenelor de execuție ale clienților. Gama brandului conține următoarele tipuri de produse: sfeșnice, candelabre, vaze, fructiere, standuri de tort, lustre, obiecte de iluminat și veioze.

Toate produsele sunt desenate și concepute de către Gabriela Seres și lucrate spre perfecțiune de către maeștrii sticlari. Inspirația luată din natură, muzică și artă dă naștere în fiecare an unor colecții ce sunt prezente în magazine din toată lumea. Piese unice, produse în ediție limitată, create pentru a satisface dorințele clienților de frumos și artă. Inspirate din trecut, dar și din contemporan, piesele de sticlă ale Gabrielei Seres se transpun peste timp.

Cele mai citite

Președintele COSR confirmă: „Șansele Simonei Halep de a primi un wild card la Jocurile Olimpice sunt importante”

Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu, a declarat că şansele Simonei Halep de a primi un wild card la Jocurile Olimpice...

Trei avioane F-16 cumpărate din Norvegia au ajuns în România

Trei aeronave F-16 Fighting Falcon achiziţionate de România de la Regatul Norvegiei au aterizat, astăzi, la Baza 71 Aeriană "General Emanoil Ionescu" de la...

De ce reconstrucția incluzivă a Romilor din Ucraina postbelică va fi o palmă pentru Putin

Acesta s-ar putea să nu pară momentul potrivit pentru a vorbi despre Romii din Ucraina. Conducerea țării se luptă să mențină sprijinul aliaților cheie....
Ultima oră
Pe aceeași temă