Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Impactul economic al pandemiei este în funcţie de alt puseu virotic

Cât de mare va fi impactul economic al pandemiei de coronavirus vom afla atunci când vom şti dacă apare un nou puseu virotic.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 18.06.2020 - 14:06

Iar cu cât aceasta va fi mai importantă, cu atât impactul economic va creşte. Dacă un al doilea val pandemic va avea loc în această toamnă, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare în Europa (OCDE) estimează că PIB-ul va scădea cu 8,6%, în 2020, și se va recupera încet anul viitor.

În absența unui al doilea puseu de Covid-19, creșterea PIB va scădea cu 6,5%, recuperându-se doar parțial, din impactul negativ al măsurilor de blocare, în 2021.

În ciuda stabilizatorilor automaţi relativ slabi și a stimulului fiscal redus, datoria publică e proiectată să atingă aproximativ 48% din PIB, anul viitor.

Cererea internă mai slabă, prefigurează OCDE, va duce la probleme cu fluxul de numerar, amenințând supraviețuirea firmelor cu restricții la creditare.

În timp ce deteriorarea mediului internațional și întreruperile lanțurilor de aprovizionare vor afecta exporturile, soldul contului curent se va îmbunătăți, în urma unei scăderi puternice a volumului mărfurilor importate.

 

Cei slabi şi săraci trebuie protejaţi în coronacriză

Deficitul fiscal se va deteriora semnificativ, ajungând la aproximativ 9% din PIB, în acest an, și va împinge datoria publică peste 50% din PIB, pentru anul viitor.

Pandemia ar putea încuraja scurtarea lanțurilor de aprovizionare și relocarea activităților din Asia în Europa de Est, stimulând, potențial, investițiile străine directe și crearea de locuri de muncă, aşa cum România liberă a scris de mai mult timp.

Pentru a diminua amplificarea sărăciei, explică OCDE, „accesul la prestațiile sociale ar trebui extins și trebuie luate în considerare transferurile de numerar pentru familiile cu venituri mici”.

În cazul unui al doilea val pandemic, întârzierea plății contribuțiilor la asigurările sociale și un sistem de lucru de scurtă durată ar putea susține firme viabile afectate temporar de pandemie, dar și păstrarea locurilor de muncă.

„Accesul la prestațiile sociale ar trebui extins și trebuie luate în considerare transferurile de numerar pentru familiile cu venituri mici.” Raport de perspectivă OCDE

Ar trebui, mai susţine OCDE, instituită o schemă de mediere gratuită și reactivă, care să ajute companiile, în special IMM-urile, ce întâmpină dificultăți în accesarea împrumuturilor, care se confruntă cu problemele fluxului de numerar.

Îmbunătățirea infrastructurii, în special în transporturi, unde nevoile sunt mari, va fi esențială pentru a accelera recuperarea, stimularea investițiilor în afaceri și pentru a face față provocărilor de mediu.

 

Din nou despre creşterea pensiilor

Acestea sunt standardele OCDE, organizaţie internaţională din care România încă nu face parte. Sunt state mai prospere, cu un nivel de trai mai ridicat.

Reducerea poluării aerului, explică în continuare Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare în Europa, este urgentă, deoarece crește riscurile pentru sănătate.

De asemenea, eliberarea spațiului fiscal necesar va necesita revizuirea priorităților de cheltuieli publice și amânarea reformei pensiilor, care, dacă va fi implementată, ar adăuga peste 2 puncte procentuale din PIB la deficitul fiscal deja ridicat și la creșterea datoriei publice, în anul 2021. A câta entitate care ne spune acest lucru? Nici nu mai ştim...

Comentarii

loading...