„Poate că începutul este greu și că a durat mai mult decât ne închipuiam noi, dar am dorit să fim extrem de transparenţi, să comunicăm cu toţi cei care sunteţi implicaţi în trasabilitatea deşeului. Am dorit să ştim exact fiecare dintre noi – de la proprietar până la depozit – ce atribuţii avem, să ştim exact că dacă nu ne îndeplinim aceste atribuţii suntem sancţionaţi, iar sancţiunile să nu fie numai aşa de ochii lumii, ci să fie extrem de drastice, iar controlul să fie pornit de la deţinătorul/proprietarul de deşeuri”, a spus ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu. Ea a adăugat că ordonanța nu este perfectă, ci perfectibilă. “Până acum, de atâţia ani, ne-am obişnuit ca tot ceea ce producem deşeu să-l ducem la groapă. Ne-am propus ca în 2035 să depozităm numai 10%, lucrul acesta înseamnă ca în anul 2018 să înceapă startul şi să înceapă nu aşa, să zicem lento, ci pe pilot automat”, a spus Grațiela Gavrilescu.
Prevederi controversate
Principalele modificări aduse de noua ordonanță vizează introducerea unei garanții de până la 2 lei pe fiecare ambalaj reutilizabil realizat din sticlă, plastic sau lemn, pe care cumpărătorii o vor plăti la achiziționarea produselor, urmând să o recupereze atunci când aduc ambalajele înapoi. De exemplu, o sticlă de apă minerală care costă în prezent 2,2 lei, va costa 4,2 lei, iar o cutie de lapte care acum costă 5 lei, va costa 7 lei. Mulți producători de alimente și-au exprimat îngrijorarea că produsele lor vor deveni prea scumpe și că, din acest motiv, vânzările le vor scădea drastic. În replică, ministrul Mediului a declarat, recent, că taxa pentru alimentele cu ambalaje reutilizabile ar putea fi mai mică de 2 lei, cât prevede ordonanța, respectiv de 0,5 – 0,6 lei/produs.
Cea de-a doua prevedere a ordonanței, foarte controversată, se referă la dreptul acordat primăriilor de a recicla 50% din deșeurile de ambalaje generate până în 2020. Pentru acest serviciu, primăriile vor beneficia și de banii care acum vin de la producătorii de ambalaje, prin Organismele de Transfer de Responsabilitate (OTR), către colectori. Firmele de colectare acuză faptul că Guvernul va direcționa, astfel, circa 250 milioane de euro către primării, împingând firmele de colectare spre faliment.
Potrivit Grațielei Gavrilescu, după aprobarea Ordonanţei de Guvern, vor fi organizate opt întâlniri regionale, precum și o campanie de mediatizare şi educare a populaţiei.
Proiectul de OUG propune ca autorităţile locale să aibă obligaţia de a asigura colectarea separată cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale. În plus, operatorii economici vor fi obligaţi să introducă pe piaţă numai ambalaje reutilizabile care respectă cerinţele esenţiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj, astfel încât acestea să corespundă unor reutilizări multiple. De asemenea, ei vor fi obligaţi să aplice sistemul de garanţie pentru ambalajele respective și să asigure preluarea ambalajelor reutilizabile de la utilizatori sau consumatori.
Comercianții vor fi obligaţi să evidenţieze distinct valoarea garanţiei la indicarea preţului produsului oferit spre vânzare consumatorilor şi să informeze asupra caracterului reutilizabil al ambalajului primar, respectiv a sistemului de preluare a ambalajelor şi de returnare a valorii de garanţie plătită pentru acestea. Ei vor fi obligaţi să primească ambalajele reutilizabile la schimb sau să ramburseze, la solicitarea cumpărătorului, valoarea garanţiei.
Prima inițiativă i-a aparținut lui Silviu Prigoană
În urmă cu 7 ani, deputatul PDL de la acea vreme Silviu Prigoană a inițiat un proiect de lege privind colectarea ambalajelor reciclabile, care a rămas în sertarele Parlamentului. Potrivit proiectului, ambalajele primeau o valoare (de ex, 1 leu pe PET), iar vânzătorii aveau obligația de a le primi. Astfel, potrivit inițiatorului, în cel mult o lună nu ar mai fi existat nici un ambalaj aruncat la gunoi. Producătorii de alimente nu au agreat însă proiectul, preferând să cumpere ambalaje ieftin, pentru că au fost interesați doar de vânzări și nu de problema reciclării.
ROSAL: Tarifele prea mici, principala problemă
Compania ROSAL și-a îndeplinit în fiecare an țintele de colectare stabilite în contractul cu Primăria Sectorului 3, cu raportări lunare către Fondul de Mediu, și nu va avea nici o problemă să realizeze în continuare programul stabilit prin lege, a declarat pentru RL Bogdan Niculescu, managerul general al companiei ROSAL. El a precizat că firma a făcut investiții în stații de sortare și a plătit tarife mai mari pentru depozitarea deșeurilor, în condițiile în care tarifele plătite de populație pentru aceste servicii sunt „nerealiste”. În prezent, tariful este de 5 lei/persoană în sectoarele 3, 4 și 5 din Capitală. Managerul ROSAL a dat exemplul orașului Brașov, unde tariful este de 17 lei/persoană și unde, din acest motiv, firmele de colectare a deșeurilor pot face investiții mult mai importante decât companiile din Capitală. În opinia lui Bogdan Niculescu, Primăria ar trebui să majoreze cât mai curând aceste tarife. Potrivit proiectului de OUG, autoritățile administrației publice locale au obligația să atingă, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare celor care provin din gospodării.
