14.4 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăEconomieGuvernul impune baze de date pentru firme ca să vadă cine e...

Guvernul impune baze de date pentru firme ca să vadă cine e rău-platnic de meserie

De ce face acest lucru Guvernul? Ca să aibă o situație la zi asupra obiceiurilor de plată ale firmelor, identificându-le pe acelea care au un model comportamental susținut în a face plăți cu întârziere, într-o țară în care, arată studiile, 7 din 10 firme nu plătesc la timp.

Ce face mai departe cu această situație nu se comunică, precizarea fiind doar că acest lucru ajută la gestionarea la nivel național a sistemului de compensare datorii și creanțe, în vederea eliminării blocajului financiar care a aruncat în insolvență zeci de mii de firme locale în ultimii ani.

Iată ce precizează OUG modificată: „Persoanele juridice cu sediul în România, indiferent de forma de organizare și de tipul de proprietate, au obligația de a întocmi situația privind facturile restante mai mari de 10.000 lei individual sau cumulând 10.000 lei pe același creditor/debitor și mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de la scadență, dacă scadența este clar specificată, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, persoană juridică, după caz, cu sediul în România”. De aceste situații este responsabil Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni – CPPI, o entitate care acum se înființează și va gestiona politica guvernamentală privind măsurile de luat pentru „prevenirea incapacității de plată“ în economie.

Încă nu știm ce va face CCPI concret, dar știm că va avea personal angajat, mare parte transferat de la Structura de Compensare din ME, care se ocupa până acum de aceste probleme, și Consiliu de Administrație, format din cinci membri, numiți de ministrul Economiei. Nimic despre salariile lor.

 

Scop nobil, lipsesc rezultatele

În prezent, activitatea de compensare la nivel național în cadrul Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Economiei, se realizează prin Structura de Compensare care își desfășoară activitatea în cadrul Sucursalei București.

Structura de Compensare, conform descrierii din Nota de Fundamentare a HG guvernamentale, asigură „gestionarea la nivel național a sistemului de compensare datorii și creanțe – sistem de interes public –, organizarea ședințelor de compensare în cadrul cărora prestează servicii de compensare agenților economici de stat și privați; dezvoltarea sistemului național de compensare datorii (…) pentru a facilita accesul tuturor agenților economici, pentru a oferi soluții optime de compensare în timp real, pentru a crește valoarea arieratelor diminuate prin compensare, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată și a asigura transparența operatorilor economici; păstrarea, stocarea și utilizarea informațiilor, datelor și situațiilor comunicate de operatorii economici în condiții de confidențialitate și siguranță“.

 

Cum arată neplata la români

În ultimii patru ani, au intrat în insolvență peste 100.000 de companii românești, adică o medie de 20.000 de companii pe an, respectiv 16% din totalul firmelor active și 10% din totalul celor foarte mari. Procentajul este de patru ori mai ridicat decât media din Europa Centrală și de Est, se arată într-un studiu Coface România. Aproximativ 3.000 din acestea aveau venituri de peste 1 milion de euro. Media cifrei de afaceri a primelor 100 de firme care nu și-au mai putut plăti datoriile a fost de 271 miliarde lei. Acestea raportau venituri stabile, jumătate din ele erau chiar în creștere, ceea ce înseamnă că intrarea în incapacitate de plată nu a fost cauzată de evoluția veniturilor.

Motivele reale au fost imposibilitatea de a-și onora datoriile contractate la bănci și încasarea cu greutate a facturilor emise. Potrivit Coface, 7 din 10 companii nu reușesc să-și plătească la timp furnizorii. În ultimii ani a crescut imposibilitatea de returnare a creditului comercial din cauza incapacității de plată a firmelor. Un termen de plată lung către furnizori avantajează firma pe termen scurt, întrucât dispune de lichiditate. Pe de altă parte însă, poate fi și nociv dacă scad veniturile, pentru că facturile mai vechi ajung la scadență și nu mai pot fi onorate.

Durata de colectare a creanțelor aproape s-a dublat în ultimii 10 ani, de la 60 de zile în 2007 la 118 zile în 2016. Intrarea unei firme în insolvență provoacă pierderi mari partenerilor de afaceri.    

Cele mai citite

Pui vopsit, pentru a părea proaspăt. Avertismentul șefului ANPC. FOTO

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu, avertizează, în această dimineaţă, că unele firme vopsesc carnea de pui, pentru a o face să...

Premiul GDS a fost acordat Comunității Declic

Premiul Grupului pentru Dialog Social(GDS) pe anul 2023 a fost decernat marţi Comunităţii Declic, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la sediul GDS,...

Un pod s-a prăbușit la Baltimore. Șase persoane ar fi murit

Căutarea supravieţuitorilor a fost suspendată marţi seară la Baltimore, după prăbuşirea unui pod în portul acestui oraş din estul Statelor, cele şase persoane date...
Ultima oră
Pe aceeași temă