Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Guvernul anunţă cele mai mari investiţii din istorie

Executivul caută bani peste tot în ţară şi lume. Premierul Ludovic Orban a anunţat că Guvernul va face în continuare cele mai mari investiţii din istorie. Dar sunt câteva contradicţii.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 07.05.2020 - 22:43

Anunţând măsurile de restartare a Economiei, premierul Ludovic Orban a făcut o afirmaţie aparte: „Sumele pentru invesţiile publice vor fi mai mari decât au fost vreodată în istorie”.

Executivul evaluează resursele financiare ce pot fi accesate: buget de stat, fonduri UE, credite din sistemul bancar, din România şi internaţionale.

„Ne gândim la emisiuni de obligaţiuni în care să implicăm oamenii, de genul „Români pentru români””, a detaliat Orban. E vorba despre obligaţiuni pe obiective specifice.

Nu se ştie încă exact ce înseamnă, probabil că e vorba despre planurile gândite de ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, pentru că se pune problema apelării la credite „şi de a implica Fondul European de Investiţii în susţinerea unor proiecte”. Una peste alta, numele jocului este: investiţii de stat.

Finanţările vizate ar veni poate de la BERD şi Banca Mondială, pentru că BERD, a anunţat şeful Guvernului, a decis să susţină un program de patru miliarde de euro, în România, pentru mediul public şi privat.

Un motor de venituri la buget e industria războiului cu SARS Cov 2. A pornit de la zero. Azi, sunt 23 de companii autorizate să producă măşti, 60 pentru combinezoane şi cam 100 pentru biocide.

Guvernul e pregătit şi să ofere relocarea unor companii. Se pregătesc alte măsuri de garantare pentru capitalele de lucru şi investiţional de către companiile mari, ce nu pot accesa IMM Invest.

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, declarase anul trecut RL că la băncile din România banii de investiţii băltesc. Poate acum nu se va mai întâmpla aceasta.

Companiile mari, ca Ford, Pirelli, Dacia, care şi-au suspendat activitatea pe perioada stării de urgenţă, a mai explicat Ludovic Orban, vor avea o schemă de ajutor de stat, cu sprijinul Comisiei Europene.

A doua pârghie va fi pentru susţinerea investiţiilor greenfield, la companii noi sau active în România. „Punem la punct o schemă de garantare şi implicare în asigurarea creditului comercial, în curs de implementare în ţări ca Germania, Italia sau Polonia. Problema României e că Bursa de Valori însă e mică”, a spus Orban.

„Ne gândim la construcţia unui fond de investiţii”, a mai spus acesta, lucru ce a generat imediat reacţia: „Şi PSD voia fond de investiţii. Atunci nu era bine. Acum de ce ar fi?”. Răspunsul ar fi că depinde ce faci cu fondul.

 

6% din PIB investiţii publice

Ce spune şeful Executivului: „Avem un model ce a funcţionat foarte bine, cel dezvoltat de polonezi, care a plecat cu o capitalizare de la stat, listat la Bursă şi a permis achiziţia de acţiuni la fondul de investiţii de către sectorul privat.

Îl gândim pe mai multe zone, pentru a susţine dezvoltarea în mai multe domenii unde există potenţial de dezvoltare şi companiile pot fi susţine”.

Obiectivul Cabinetului Orban e să crească masiv investiţiile publice, în toate tipurile de infrastructură – Transport, Energetică, Sănătate. „Am semnat cererile de finanţare pentru cele trei spitale regionale.

Vor fi moderne, vor beneficia de finanţare europeană. Obiectivul e să depăşim 6% din PIB alocat investiţiilor publice. Sumele pentru invesţiile publice vor fi mai mari decât au fost vreodată în istorie”, a promis Orban.

 

Modelul 9.11 de restart

Exemplul comparativ ar putea fi ce s-a întâmplat cu SUA după 11 septembrie 2001. Economia americană era în criză. „Numai o minune ne mai poate salva!”, a spus un CEO al unui mare actor de pe piaţa bancară americană, în dimineaţa atentatului. Şi minunea s-a produs.

Washingtonul a început un program investiţional de amploare, în industria de război americană. Tot industrie de război e şi acum, dar alt gen de război.

Să ne gândim de exemplu fie şi doar la sumele uriaşe de bani învestite prin conturile KBR (Kellogg, Brown & Root), divizia de logistică a Halliburton, pentru efectele militare şi civile, echipamentele, confecţiile militare şi civile, raniţele şi gamelele destinate invaziei americane în Afganistan.

Bani au irigat economia americană şi au ajutat la un restart (care a ţinut până în august 2007, când a debutat criza subprimelor). Asemănător, guvernul român ar putea restarta economia dinspre lucrările publice. Dar sunt câteva necunoscute şi inconsistenţe în discursul public.

 

Bani şi iarăşi bani

Nu avem o imagine de ansamblu a necesarului de bani. „România are un deficit, acest deficit trebuie finanţat”, spune ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. Demnitarul avea două variante: introducea taxe, pe termen scurt, ori se împrumuta. (Mai exista şi a treia variantă: tipărirea de bani).

Executivul a ales varianta împrumutului, „mai bună din orice punct de vedere”, spune Cîţu şi i se aud gândurile, pentru că imediat adaugă: „Colectarea - o problemă (...) am lucrat la îmbunătăţirea modului în care lucrează ANAF, pentru că, pe termen lung şi sustenabil, cea mai bună soluţie e creşterea veniturilor la buget”.

Aici e altă problemă: toţi miniştri de Finanţe spun, când vin în str. Apolodor, că vor augmenta colectarea de venituri, iar aceasta până acum nu a reuşit.

Cel mai problematic e că demnitarul spune în continuare că sunt bani pentru mărirea pensiilor. Se pune întrebarea: de unde toţi aceşti bani?

Şi iar se aud gândurile celui mai zgârcit om din România, conform Agerpres: „Lucrăm cu mai multe scenarii, la Ministerul Finanţelor Publice. Voi prezenta aceste scenarii Guvernului, iar decizia va fi una politică, referitoare la creşterea pensiilor (...), în funcţie de evoluţia încasărilor la buget şi alţi indicatori macroeconomici”.

Comentarii

loading...