Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Complexul Energetic Oltenia (CEO) solicită sprijin din partea Comisiei Europene şi a Guvernului în problema costurilor uriaşe cu certificatele de emisii de CO2.

Generatoarele individuale de energie electrică – soluţia de avarie a viitorului României

Complexul Energetic Oltenia (CEO) solicită sprijin din partea Comisiei Europene şi a Guvernului în problema costurilor uriaşe cu certificatele de emisii de CO2. Acestea vor lăsa anul viitor compania fără bani de investiţii.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 22.11.2018 - 20:12

CEO e afectat de creşterea costului cu certificatele de emisii de CO2. Investiţiile pe care le-am făcut anul acesta sunt de 810 milioane de lei, anul trecut 670 de milioane de lei. Pentru 2019, ne gândim de unde vom avea cash-ul necesar pentru investiţii“, spune Sorin Boza, directorul general al companiei.

„Când un complex energetic plăteşte 1,3 miliarde de lei pentru certificatele de CO2, plăteşte 32% din cifra de afaceri. Vă rog să mă credeţi, e foarte greu să mai găsim bani pentru investiţii“, a declarat managerul CEO.

CE Oltenia produce pe lignit, cel mai slab caloric cărbune, 25% - 30% din necesarul de energie electrică din sistemul energetic naţional, având un rol sistemic. Care e soluţia să ieşim din această situaţie? „Din păcate, probabil că va trebui să ne cumpărăm fiecare generatoare de curent electric“, spune analistul economic Sorin Dinu.

„Având în vedere că Guvernul a extras la maximum rezervele companiilor, Nuclearelectrica va fi în imposibilitatea de a mai retehnologiza Unitatea 1 de la Cernavodă“, a explicat „României libere“ Dinu.

Astfel, România „ori va deveni un mare importator de energie electrică, dacă va avea de unde, ori, pur şi simplu, nemaiexistând energie, va trebui să ne-o producem fiecare“, susţine expertul.

 

30 de ani de politici energetice perdante

Cum adică să ne producem singuri electricitate? „Generatoare de electricitate“, răspunde Sorin Dinu, detaliind că „un motor, pe care îl pui în curte, merge şi îţi produce energie electrică pe motorină, de exemplu. Fiecare cu generatorul lui personal“.

Da, dar la curte merge această soluţie, pe când la bloc e mai dificil. „Acesta este efectul ultimilor 30 de ani de politici energetice, de strategii energetice perdante, făcute pe picior. Nimeni nu a gândit serios, în perspectivă“, comentează Dinu.

Dar care e concret situaţia Complexului Energetic Oltenia? Compania „are tehnologie veche. Centralele sunt construite din anii ‘70, chiar dinainte. Ele au fost modernizate cu 100 de milioane de euro investiţii, dar nu au ajuns la nivelul unei centrale noi cu aceeaşi tehnologie“, spune expertul.

 

Certificatele de emisie de CO2 vor costa tot mai mult

Mai mult decât atât, din 2020, printr-o nouă directivă europeană, se limitează şi mai mult emisiile de CO2. Ceea ce se întâmplă acum e nota de plată pentru politica energetică greşită din ultimii 20 de ani, o strategie energetică bazată pe menţinerea unui anumit statu-quo în materie de producţie, indiferent cine a fost la guvernare.

„În loc să modernizezi turbinele, oricum vechi, trebuia să aduci centrale noi, cu altă tehnologie“, spune Sorin Dinu. Ce înseamnă această directivă europeană privind decarbonizarea? „Obiectivul UE e ca în 2050 întregul sector energetic european să fie decarbonizat, adică să nu mai emită CO2, chiar dacă se bazează cumva pe arderea de cărbune sau derivate din el.

De aici, a apărut problema cu CCS (din englezescul „carbon capture & storage“), adică extragerea şi stocarea CO2. Sunt mai multe tehnologii de extracţie şi stocare a CO2.

„O variantă a fost o stocare biologică, legată de zăcămintele de gaze sau ţiţei. Acum, a mai apărut o tehnologie de stocare minerală. În SUA, astfel de tehnologii măresc rata de extracţie CO2 la zăcămintele majore până la aproape 60%“, detaliază Dinu.

Cealaltă tehnologie pe bază de minerale se referă la diferite cercetări, care stochează CO2 în cenuşa de termocentrală sau în alte minerale. „Din păcate, în România, discuţia despre aceste tehnologii noi nu a avut loc niciodată. Centralele pe gazeificare au emisii cu 40% mai mici“, explică analistul economic.

 

Trebuia să investim în tehnologii noi

Mai sunt centralele pe cărbune ultracritice şi supercritice, ale căror consumuri de apă şi emisii de CO2 sunt mai mici. Mai există şi varianta brichetării lignitului, care reduce consumul şi ridică mult puterea calorică la brichetele rezultate din proces. Sunt vreo cinci - şase tehnologii aplicate în lume la momentul acesta.

„În loc să modernizezi turbinele, oricum vechi, trebuia să aduci centrale noi, cu altă tehnologie.“ - SORIN DINU, ANALIST ECONOMIC

Acestea aduc un plus de eficienţă de 3% - 4% pe an în centralele pe cărbune. Puterea calorică creşte cu 50% - 100%. Americanii, pe diverse sorturi de cărbune, au majorat puterea calorică la 50% - 120%.

Aici este marea problemă, şi pentru CE Hunedoara, care lucrează cu huilă importată, de putere calorică mai mare, şi pentru CE Oltenia, care foloseşte lignit, slab caloric.

Tehnologiile acestea noi au început să fie folosite în special în Australia, Germania, SUA sau Noua Zeelandă. Primele trei – state în care cărbunele are rol semnificativ în mixul energetic.

 

Cuvântul de ordine: retehnologizare

Soluţia pentru CE Oltenia e cumpărarea de centrale noi. Numai că o centrală nouă costă. CE Oltenia nu o poate achiziţiona singură. Este nevoie de un ajutor de stat pentru dezvoltare.

„Strategia energetică a României trebuia să ia în considerare că mixul energetic actual nu va rezista. Ai o mare problemă: toate centralele pe cărbune, inclusiv cele de la Complexul Energetic Hunedoara (CEH), s-au bazat pe modernizarea unor grupuri energetice vechi, care oricum, prin modernizare, nu ajungeau la nivelul de competitivitate al unui grup nou“, a explicat analistul economic Sorin Dinu „României libere“.

„Un grup nou are 45% - 46% eficienţă, CEO, după modernizare, a ajuns pe la 37%. E adevărat că au plecat de la 20%“, spune Dinu, subliniind că nu s-a concretizat nici o tentativă de a creşte puterea calorică a cărbunelui folosit. „Prin creşterea puterii calorice, scade emisia de CO2 şi consumul de materie primă“.

Potrivit managementului CEO, există la nivelul Guvernului un memorandum pentru a se găsi o soluţie. „Vom face toate demersurile pentru a găsi o soluţie de sprijin care să nu fie considerată ajutor de stat, ceea ce e foarte greu“, a declarat Sorin Boza.

„Nu este posibil în acest fel ajutor de stat de la Comisia Europeană. E contra tuturor obiectivelor de schimbări climatice din Acordul de la Paris. Singura soluţie este achiziţia unei centrale noi. Prima soluţie ar fi brichetarea lignitului prin extracţia apei, pentru creşterea puterii calorice. Aceasta înseamnă nişte investiţii“, consideră specialistul chestionat de RL.

Aceste investiţii nu sunt posibile fără ajutor de stat, dar unul pentru dezvoltare. Mai mult, „având în vedere condiţia financiară a CE Oltenia, din cauza costurilor cu certificatele de emisie de CO2, al căror preţ va creşte oricum, din motive de decarbonizare, compania probabil se va duce spre faliment“, a spus Dinu.

Comentarii

loading...