Când Jon Hamm a mers la audiţia pentru rolul carismaticului Don Draper din „Mad Men”, în 2007, era un necunoscut. Între timp, a câştigat mai multe premii Emmy şi Globul de Aur şi a fost desemnat, trei ani la rând, „Cel mai sexy bărbat al anului”, de trei publicaţii diferite.
Jon Hamm avea 36 de ani când a fost distribuit în „Mad Men”. Celebritatea şi succesul lui sunt în stilul lui George Clooney: i-au intrat în viaţă când ştia cum să le perceapă. Era mai matur şi mai înţelept, după zece ani de contact cu Hollywood-ul.
Şi-a început cariera cu o mulţime de roluri mici în filme mari, cum spune el însuşi. Primul rol a fost al ursuleţului Winnie the Pooh, în clasa întâi, iar primul serios, în L.A., a fost cel din „Providence”. Cel mai serios rol din perioada de debut a fost cel al unui detectiv uşor efeminat din serialul poliţist „The Division”. Ca slujbă zilnică, servea la mese şi era şi barman, la nevoie. La 29 de ani a renunţat cu totul la meseria de chelner. Când a aflat despre serialul pe care urma să-l producă AMC, „Mad Men”, a fost mai degrabă neîncrezător. „Îmi doream foarte, foarte mult s-o fac şi ştiam că eram potrivit să joc personajul. Simţeam că aş fi fost bun, dar eram conştient că era un risc şi pentru producători să parieze pe … nimeni. Nici un nume de promovat”, spune Hamm într-un interviu pentru ‘The Guardian”. „Dar Matt Weiner (scenaristul) a crezut în mine şi a luptat pentru mine”, adaugă.
Hamm dă lovitura
Hamm s-a mutat în Los Angeles din oraşul său natal, St. Louis, în 1995, la 24 de ani, ca să devină actor: „Nu rişti totul, îţi iei o maşină şi conduci până în L.A. dacă nu crezi că într-o zi vei reuşi”, spune el. L-a avut mai întâi ca agent pe William Morris şi a fost cât pe ce să semneze un contract cu Spielberg. Însă, înaintea audiţiilor, începea să se gândească: „O grămadă de bani pentru cineva care nu are nimic. Şi începi să-ţi faci socotelile: o să îmi plătesc împrumuturile şi poate o să-mi repar şi maşina… şi, până când te cheamă înăuntru, îţi aminteşti: «Trebuie să joc scena aia! Unde sunt replicile?»”. După trei ani, Morris a renunţat la Hamm. „A fost greu. M-am gândit: «M-aş putea duce acasă, aş începe să predau». Am învăţat teatru (a absolvit Liceul de artă dramatică John Burroughs din Missouri) şi aş putea fi un profesor bun.” Dar a rămas. A găsit un alt impresar şi rolurile mici în filmele mari au început să curgă.
Era costumier de platou pentru un film porno, când Jennifer Westfeldt, o cunoştinţă a sa, l-a invitat să joace într-o piesă alături de ea la New York. „După 12 ore de muncă pe platou, am primit mesajul ăsta pe telefon şi eram aşa de obosit şi de deprimat, încât am luat telefonul şi am sunat-o imediat: „Da, vreau! Nu-mi pasă ce este”. Am împrumutat banii pentru biletul de avion şi am locuit în New York şase săptămâni cu 300 de dolari. Am dormit pe canapeaua unui prieten şi mergeam peste tot cu rolele.” Piesa, „Lipschtik”, a fost baza de la care a plecat filmul „Kissing Jessica Stein”, care a făcut-o celebră pe actriţă. Experienţa de şase săptămâni la New York i-a adus relaţia cu Westfeldt, care durează de 12 ani.
Matthew Weiner, scriitorul care a compus scenariul şi pentru „Clanul Soprano”, şi-a dorit foarte mult să-l aibă pe Hamm în distribuţia „Mad Men”. „Trecuse deja mult timp şi mă simţeam înşelat pentru că a trebuit să pregătesc fiecare scenă din episodul-pilot şi am citit replicile în faţa regizorului, scenaristului, directorilor executivi… şi, până la urmă, m-am dus la New York şi acolo erau producătorii. Matt mă trata ca şi cum aş fi primit deja rolul”, spune el. „Am ajuns la hotelul Gansevoort şi eram în lift cu producătorii. O producătoare se întoarce spre mine şi-mi zice: «Apropo, vezi că ai primit rolul.» Pe moment n-am conştientizat. I-am zis: «Mulţumesc!». Este o uşurare când ştii că ai primit rolul, care este urmată aproape imediat de un sentiment de groază: «Acum trebuie să joc…»”, povesteşte Hamm.
„Îmi place să merg la muncă”
Acţiunea din „Mad Men” se petrece într-o agenţie de publicitate la începutul anilor ’60, în New York. Toţi ochii sub îndreptaţi asupra lui Donald (Don) Draper, un playboy nestatornic, dar creativ,imoral pe ici-colo, băutor de Martini şi fumător. Hamm se distrează mult pe platourile de filmare. Atât de tare încât s-a rănit de mai multe ori când îşi făcea cascadoriile: şi-a spart capul şi şi-a rupt o mână. La filmări, toţi fumează. „Eu am renunţat la fumat când aveam 24 de ani. E pitoresc în film să vezi asta, dar când miroşi ca o scrumieră nu mai e chiar aşa de plăcut. Dar pe platou nu fumăm nicotină. Sunt plante. Gustul e o combinaţie între iarba de pe pajişte, mentă şi marijuana”, explică el într-un interviu pentru revista People. Ca să intre în atmosfera anilor ’60, a citit cărţi, a căutat literatură şi filme reprezentative pentru acea perioadă. „Aveam idee cum trebuie să fie personajul, îl aveam ca model pe tatăl meu, care a fost om de afaceri”, povesteşte Hamm pentru Vanity Fair. „Îmi place să merg la muncă. Îmi place să spun povestea. Nu primim dinainte scenariul, aşa că nu ştim ce se va întâmpla. Matt e foarte secretos. Dar, într-un fel, îmi place asta. E foarte interesant să citesc în fiecare săptămână un alt episod al poveştii”, spune el.
Jon versus Don
„Draper are aventuri, ascunde cine este în realitate şi se îmbată la prânz – ceva ce noi nu ne permitem. Bărbaţii şi femeile îl adoră pentru trăirile pe care le oferă. Oamenii sunt încântaţi să-i vadă pe alţii făcând asta, mai ales că el nu suportă consecinţele. Le place să vadă oameni care nu se comportă corect. Asta înseamnă cinematografia, teatrul şi televiziunea”, spune Hamm despre Don Draper. „Omul acela care, în structura lui interioară, nu este cine pare. Care întâmpină mari dezamăgiri şi care se luptă să fie mai bine înţeles sau măcar perceput diferit”, îşi caracterizează actorul personajul. Crede despre Don că are o anumită moralitate. „Le este foarte loial celor despre care crede el că merită şi foarte puţin celor pe care îi desconsideră”. Personajul i-a influenţat într-o oarecare măsură felul de a se îmbrăca: „Sunt mult mai conştient de ce pun pe mine. Chestia ciudată legată de celebritate este că, cu cât ai mai puţină nevoie de haine, cu atât se înghesuie să-ţi dea mai multe”. În ceea ce priveşte rolul pe care îl interpretează în filmul lui Ben Affleck, „The Town”, un agent FBI, spune: „Ce-mi place la personajul ăsta este că valorile lui morale sunt mult mai bine delimitate. Este drăguţ să joc pe cineva care nu are atâtea zone gri”.
Jon, familie şi dragoste
Când actorul avea zece ani, mama lui a murit subit de cancer la stomac. Hamm s-a mutat să locuiască cu tatăl lui, care divorţase de soţia lui când Jon avea doi ani. „Să pierzi un părinte la 10 ani te face să înţelegi ce înseamnă permanenţa”. După zece ani, când actorul studia engleza la Universitatea din Texas, i-a murit tatăl. „Am fost foarte deprimat. Dar am avut noroc să am prieteni, ai căror părinţi au avut grijă de mine.” A suferit de depresie cronică şi a depăşit-o cu antidepresive şi cu multă muncă. Relaţia lui cu Jennifer Westfeldt durează de 12 ani. Secretul? Jon spune că se iubesc mult, dar că nu a venit încă momentul pentru căsătorie.
Cel mai sexy bărbat şi cel mai bun actor
În 2007 a câştigat premiul pentru „cel mai sexy bărbat în viaţă” acordat de Salon.com. În 2008, a câştigat premiul omonim de la revista People. În 2010, premiul GQ pentru bărbatul anului. „Mi se pare efemer. E drăguţ că oamenilor li se pare că eşti atractiv sau frumos, dar este o părere cu totul subiectivă.” Serialul „Mad Men” a primit foarte multe aprecieri pentru autenticitate şi a câştigat numeroase premii, printre care 13 Emmy şi 4 Golden Globe. A fost prima producţie din grila de bază a unei televiziuni care a câştigat un Emmy în 2008, 2009 şi 2010 pentru „Cel mai bun serial”. Primul episod al serialului a fost difuzat pe 19 iulie 2007.
Serialul „Mad Men”, care a debutat în 2007, a câştigat 13 premii Emmy şi 4 Globuri de Aur.
