Referendumul organizat duminică pentru regiunea nordică a Irakului, care încă se află în conflict armat cu gruparea ISIS, nu înseamnă independență imediată pentru kurzi. Un „DA” la acest referendum este un punct de presiune asupra Guvernului irakian și un pas înainte pentru declararea statului kurd.
Dr. Goran Lazkin, președintele Consiliului Național Kurd din România, într-un interviu pentru „România liberă“ a explicat care este miza controversatului referendum kurd pentru independență, organizat astăzi în nordul Irakului, într-un moment în care toată regiunea este cuprinsă de război împotriva ISIS, iar puterile străine implicate în conflict își urmăresc propriile interese.
RL: De ce acum acest referendum, când până și țările care vă sprijină v-au sfătuit să-l amânați?
Dr. Goran Lazkin: Kurzii, când spun ceva, exact aia fac. Referendumul a fost anunțat din timp și toată lumea cunoaște aspirațiile noastre. Nu mai avem ce aștepta. Din 1916, când marile puteri și-au urmărit interesele și au desenat noua hartă a zonei, în urma Tratatului Sykes-Picot, kurzii au fost împărțiți în patru state. De atunci au început și conflictele, ce se învârt în jurul resurselor de petrol și gaze. Kurzii sunt un popor de peste 40 de milioane. Ultimul stat kurd modern a fost în 1946 și se numea Republica Mahabad, în nordul Iranului. Mustafa Barzani era ministru al Apărării, iar Qazi Muhammad, președinte. Un an mai târziu, după retragerea armatei sovietice din Iran, la schimb cu cedarea Azerbaidjanului, armata iraniană a atacat republica. Qazi Muhammad a fost chemat la negocieri și a fost spânzurat în piața publică.
Acest referendum are caracter separatist?
Nu! Poate fi un punct de plecare pentru negocieri, o presiune pentru ca Bagdadul să se țină de promisiune prin Constituție. Și nu merge în mod obligatoriu înspre un „DA”, pentru că în regiune sunt și arabi, asirieni și turkmeni. Cerințele referendumului au fost redactate în patru limbi, vorbite în teritoriu. De când nu mai e Saddam Hussein, partidele kurde și partidele arabe din Irak au ajuns la o înțelegere, au făcut o nouă Constituție ce trebuia aplicată din 2008. Articolul 140 al acestei Constituții irakiene precizează că există „zone discutabile” de autonomie, printre care și provincia Kirkuk. Până în 2017 nu s-a rezolvat -nimic.
Dar există autonomie pe zona nordică.
Conform autonomiei, 17% din PIB-ul irakian trebuia să meargă spre Kurdistan – regiunea din nordul Irakului care nu a aparținut niciodată Irakului modern. De patru ani n-a mai ajuns niciun ban în zonă. Este un embargo economic din 2013. Armata irakiană sub conducerea premierului Nouri al-Maliki a vrut să și atace zona. Armata kurdă primește acum bani din SUA. Angajații Kurdistanului nu primesc niciun salariu de la centru, au început să se guverneze singuri. Petrol și gaze. Exportă prin Turcia, la portul Jihan, pentru că nu există altă ieșire. În fond, Irakul e stat federal prin Constituție, de ce s-ar opune Kurdistanului? Referendumul va fi un punct de plecare în negocierile cu Bagdadul, nu neapărat o declarație a statului independent.
Nu numai Irakul se opune acestei eventuale independențe.
Un asemenea referendum are un impact asupra statelor vecine, care n-au vrut niciodată să-i considere pe kurzi cetățeni cu drepturi egale. În prezent, statul sirian legitim nu mai există, ca să intervină în problema kurdă. Assad nu va rămâne la putere și nu sunt așteptări de la vreun nou regim. Posibil să fie haos vreo 20, 30 de ani. Kurzii au contacte cu opoziția siriană, cea care vede în viitor un stat laic, democratic, descentralizat, în care statutul kurzilor va fi egal cu cel al restului cetățenilor, să participe la noua construcție a Sirei democrate.
Kurzii, în toată istoria recentă, au fost sub conducerea unor regimuri totalitariste, care nu le-au recunoscut drepturile inclusiv de naționalitate. În Siria, la recensământul din 1962, s-a retras cetățenia a 80.000 de kurzi, care acum sunt 500.000, iar regimul recunoaște oficial 300.000. Fără cetățenie, fără acte, doar „un certificat roșu”, ce conține numele, prenumele și data nașterii. Nu au drept la școală, la proprietăți, sunt considerați străini.
Irakul este divizat, nu există o putere de centru puternică, e împărțit în statul șiit, sunnit, kurd și daesh, care încă nu a fost eradicat. Kurzii au participat activ și masiv la scoaterea ISIS din Mosul, Sinjar și mai sunt zone unde kurzii se gândesc dacă mai intervin, pentru că s-au săturat să fie folosiți drept carne de tun.
Iranul este producător al terorismului internațional, controlează Siria, Irakul și vrea să controleze și Kurdistanul. Iranul e inamic al kurzilor, nu prieten. Peste 10 milioane de kurzi trăiesc în Iran, fără să aibă drepturi. Săptămânal, lideri kurzi sunt spânzurați pe motiv că au trădat Islamul. Turcia este în conflict deschis cu kurzii din 1980. Din ambele tabere au murit peste 40.000 de oameni. Locuiesc în Turcia peste 25 milioane de kurzi. Un stat kurd în nordul Irakului afectează politica internă a Turciei. Și kurzii din Turcia vor vrea autonomie, pentru că, deși au cetățenie turcească, nu li se recunosc naționalitatea, limba, cultura.
Nu vă este teamă că se va interveni în forță?
Ne asumăm riscuri mari, suntem conștienți. Politica internațională nu este împotriva autonomiei kurde, dar este împotriva momentului ales. Prea multe facțiuni islamiste în zonă, prea multe conflicte. În caz că Turcia și Irakul bagă armata, se va isca un război regional și nu vrea nimeni așa ceva. Nimeni nu va cunoaște consecințele, un vulcan ce va arde tot ce e în jurul lui.
MĂSURI
Turcia, Iranul, Irakul se pregătesc să intervină militar
Premierul turc, Binali Yildirim, a avertizat că Ankara va lua măsuri „economice și de securitate” în privința referendumului kurzilor din Irak pentru independență. „Vom coopera îndeaproape cu Irak, Iran și alte țări vecine. Aceste măsuri vor avea dimensiuni diploma-tice, politice, economice și de securitate”, a precizat Yildirim. Turcia ia în considerare și măsura militară, de trecere a frontierei, în funcție de „condițiile ce vor apărea”. SUA, Națiunile Unite, Marea Britanie au insistat asupra Guvernului Regional al Kurdistanului să amâne referendumul, care poate să producă și mai multe tensiuni în zonă. Iranul a început duminică exerciții militare la granița cu zona unde se va desfășura referendumul kurzilor, după ce a avertizat că se va interveni militar dacă nu se amână evenimentul. Israelul, care este singura țară ce s-a declarat oficial de partea independenței kurzilor, a trimis avioane de luptă în regiunea autonomă kurdă, pentru a contracara eventualele intervenții militare ale Irakului, Turciei și Iranului.
