Avocatul consideră că soluțiile inovative pe domeniul afacerilor sunt cele care fac diferența și care asigură firmei sale o poziție de top pe piață.
Ce v-a determinat să alegeți meseria de avocat? Povestiți-ne un pic despre dumneavoastră.
Avocatura este o profesie fascinantă, iar dreptul penal a fost o pasiune pentru mine încă din facultate. „Bara” este pentru persoane independente, pasionate de ceea ce fac, dispuse să facă eforturi mari și asidue și care își pot asuma responsabilitatea consecvent pentru alegerile pe care le fac.
Avocat pledant… sunt făcut structural să fiu independent. Nu pot fi angajatul nimanui. Iar mirajul câștigurilor financiare poate deveni realitate. Independența și câștigul material, se adaugă preferinței mele către antreprenoriatul în avocatură, cu asumarea incertitudinilor și piedicilor inerente oricărui drum pe cont propriu.
În cei 20 de ani de carieră ca avocat specializat în drept penal, am parcurs, toate etapele de formare profesională și academică, fiind dispus să învăț și să asimilez enorm de la mentorii mei. Aș putea susține că am făcut de toate, de la grefe la penitenciare, până la deplasări profesionale la Viena, Milano, Paris, New York sau Washigton DC, pentru cauze ale clienţilor, care colaborau şi cu mari firme internaţionale de avocaţi. Am susținut chiar şi în faţa unui tribunal din Londra, specializat în cauze de extrădare, opinii în calitate de expert în aceste probleme pentru clientţi români.
Ca antreprenor am avut șansa extraordinară de a pune bazele societăţii de avocaţi Mareș & Mareș, de a construi, de a învăța din greșelile și oportunitățile antreprenoriatului, de a face ca lucrurile să meargă, de a forma echipe de oameni extrem de talentați și pasionați, de a observa cum personalități diverse și foarte puternice reușesc să găsească armonia și spiritul de echipă.
Pentru asta însă, trebuie să fii realmente pasionat de ceea ce faci, să crezi în oamenii care îți sunt alături și care contribuie autentic la succesele firmei, la construcția și la evoluția acesteia. Trebuie să știi să le descoperi personalitățile și să le pui în valoare atuurile, astfel încât să poți crea o anumită omogenitate, o atmosferă plăcută și colegială, lucruri atât de necesare pentru genul de spețe de care ne ocupăm la Mareș & Mareș.
Vorbeam mai sus de modele în avocatură: ai într-adevăr nevoie de modele în exercitarea profesiei, modele pe care să le încerci să le asimilezi și, după ce ți-ai conturat și definit propriul tău stil, să le adaptezi acestuia. De altfel, e important să ai confortul că ți-ai găsit și dezvoltat o identitate profesională distinctă, că ți-ai stabilit propriul modus operandi, propriul raport cu judecătorii și cu autoritățile, să ai o capacitate foarte bună de anticipare și de înțelegere a felului în care gândesc oponenții tăi din dosare.
De altfel, una dintre cele mai mari satisfacții este de fapt aceasta: că am reușit să îmbin cu succes asistența și reprezentarea clienților mei în unele dintre cele mai complexe dosare din ultimii 20 de ani cu managementul unei firme de avocatură și al echipelor de avocați. Privind retrospectiv, probabil că mixul dintre pregătire, efort susținut, perseverență și acel dram de noroc m-au ajutat enorm, așa că nu regret nici un moment că am ales acest drum.
Cum este viața de avocat penalist pe spețe complicate în România?
Cred că este o viață profesională plină de neprevăzut, însă fascinantă din multe puncte de vedere. Pentru a fi un bun avocat penalist, ai nevoie de o bună abilitate de a asimila discipline noi, dar și de a comunica într-o manieră clară și simplă detalii foarte complicate ale unor spețe tehnice.
Ceea de vreau să spun aici este că spețele complicate ajung de cele mai multe ori în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar profesionalismul judecătorilor care se ocupă de aceste cazuri este binecunoscut. Prin urmare și așteptările lor sunt foarte mari, în sensul că un avocat trebuie nu doar să știe perfect cazul și să stăpânească chestiunile tehnice, dar și să le prezinte argumentele într-un mod care să arate unor magistrați foarte bine pregătiți de ce poziția clientului respectiv e cea pe care trebuie să o adopte în hotărârea pe care o vor da.
Acest lucru presupune un efort foarte mare pentru avocat și depinde mult de abilitățile lui de a identifica, printre numeroase date pur factuale, o serie de puncte cheie menite să reconstituie firul roșu într-un dosar și de a le transmite într-un mod clar și convingator.
Sunteți printre primii listați în top 500 companii la nivel internațional. Aveți parteneriate cu mari case de avocatura din America sau Marea Britanie. Cum ați reușit?
Echipa Mareș & Mareș este de multă vreme apreciată de clienți pentru competențele tehnice, minuțiozitatea cercetărilor, claritatea și argumentația juridică. Sunt doar câteva atuuri care au contribuit la faptul că am gestionat unele dintre cele mai mari și mai notorii dosare de infracționalitate economică și corupție, precum ”Mineriada”, ”Loteria” sau ”Rompetrol 3”.
Mai mult, cred că au stat și la baza selecției noastre de către mari firme avocatură din Europa – printre care Peters & Peters, Hogan Lovells, Kirkland & Ellis, Garrigues – pentru a colabora în diverse proiecte. Avem chiar parteneriate de tip best friends, pentru că ei caută să lucreze cu echipe locale care înțeleg și au același mod de lucru, iar noi avem o echipă redutabilă de avocați specializați în white collar crime, unii cu experiență și în avocatura de business, cu excelente competențe lingvistice și cu un stil de lucru adaptat și adaptabil marilor firme internaționale.
Ce părere aveți de fenomenul White Collar Crime (,,Gulerele Albe”) acum în trend în România. În sensul în care, la nivel internațional, acestea au existat dintotdeauna, în România doar de curând, de când cu lupta anticorupție. Povestiți-ne despre acest model special de crime de tip ,,gulere albe” și cum sunt soluționate la nivel internațional comparativ cu România.
Pe de o parte, white collar crime în sensul de infracțiuni economice și de corupție, există în România de mult timp, însă dosarele au devenit notorii și prin prisma internaționalizării acestui fenomen – mai ales în ultimii cinci ani de când este un domeniu vedetă și în rândul firmelor de avocatură din US și UK. Acestea, sesizând noua tendință și implicit oportunitatea de business, au început să își dezvolte practici de drept penal prin atragerea unor foști procurori sau judecători sau prin recrutarea unor avocați specializați din firme mai mici, care aveau deja experiență considerabilă în sfera infracționalității economice și corupției.
Există însă diferențe de abordare și soluționare între România și statele occidentale, în special când vorbim de investigațiile penale ale unor mari companii. Acolo există o legislație specială privind acest fenomen de investigații interne, marile firme de avocatură putând avansa propriul raport care stă la baza soluției adoptate de Parchete. Astfel de cazuri ajung rar în instanță și se finalizează de cele mai multe ori printr-un acord. Astfel că în timp ce în US sau UK urmărirea penală e axată pe companie, pe recuperarea unor prejudicii și plata unor amenzi foarte mari, în România dosarele sunt centrate pe indivizi și pe tragerea la răspundere a persoanelor fizice.
De curând ați încheiat colaborarea cu profesorul Dan Lupașcu, renumit pentru materia Dreptului Civil – Dreptului Familiei. V-a afectat în vreun fel încetarea colaborării? Sau sintagma old school boys (n.r.,,băieții de școală veche) pentru o Românie devenită Europeană, se îmbină tot mai greu?
Colaborarea dintre Mareș & Mareș și reputatul profesor Dan Lupașcu a avut în vedere exclusiv dreptul penal și suntem profund recunoscători că am avut privilegiul de a lucra cu un profesionist desăvârșit, de la care am avut șansa de a învăța extrem de mult.
Am stabilit însă de la început o colaborare pe durată determinată, de trei ani, care s-a încheiat în 2019. Așa cum am convenit împreună, după această perioadă ne-am continuat o traiectorie firească, ce are în vedere aceeași preocupare ca și până acum, de a face lucrurile cât mai bine, de a anticipa nevoile clienților și de a obține cele mai bune rezultate posibile în dosarele pe care le gestionăm.
Cât de sigur este să faci carieră de penalist în România? Și nu în orice spețe… Sunteți avocatul care reprezintă acuzații din dosarul Rompetrol II proaspăt clasat. Ținând cont de metehnele Securității – intimidare, amenințări, dosare Kompromat?
Trebuie să vă mărturisesc că nu am simțit, din partea nimănui și în niciun moment, vreo presiune, acuzație ori intimidare în legătură cu vreun dosar de care m-am ocupat. Nu am fost vreodată amenințat și nu m-am temut niciodată să preiau cauzele care mi-au fost încredințate, indiferent de persoanele anchetate sau de infracțiunile în cauză.
Sunteți un avocat de succes, foarte tânăr și un ,,asset” (valoare) bun pentru România, v-ați gândit pe viitor, la o candidatură politică? Dacă da, ne puteți împărtăși care dintre partide vă reprezintă în idei și crezuri?
Nu intenționez să devin un om politic. Urmăresc politica exclusiv ca pe un fenomen, pentru a fi informat, însă îmi voi păstra mereu ideologia profesionistului independent care practică avocatura fără a face distincții pe baza unor criterii politice. Sunt foarte dedicat profesiei pe care mi-am ales-o și cred că e important să rămâi echidistant pentru a reprezenta clienții într-o manieră care respectă toate standardele etice ale avocaturii de afaceri.
Dosarul Rompetrol se află printre cele mai dificile dosare la care ați lucrat? Cu ce spețe dificile v-ați confruntat?
· Dosarele de infracționalitate economică și financiară ale omului de afaceri Omar Hayssam;
· Reprezentarea unor oameni de afaceri precum: Dmitry Grigoryev (fost CFO Rompetrol – dosarul Rompetrol 3), Alexandru Horpos (CEO Straco), Sorin Beraru (afacerea CICO), Maricel Păcuraru (acționar al Realitatea TV – în dosarul Loteria), oligarhul moldovean Veaceslav Platon, Liviu Jitea (patronul mai multor firme din industria băuturilor alcoolice), Rudel Obreja (fostul președinte al Federației Române de Box – în dosarul Gala Bute), Mugurel Florescu (fost procuror adjunct al României – în dosarul Mineriada), Nicolae Stanciu (fostul președinte al Curții de Apel Constanța), Gheorghe Țarălungă (fostul decan al Facultății de Farmacie și Farmacologie din Constanța – într-un dosar de luare de mită).
· Reprezentarea unor companii precum: Zwietelsky, Faurecia, Toyota Motor, Frontier Car Group (FCG), Comsa Corporacion, SIF Muntenia, EGIS Pharmaceuticals, Forza Rossa.
· Un caz de extrădare internațională (echipă cu Cătălin Predoiu), pentru un cetățean turc, Resit Tavan, acuzat de încălcarea embargo-ului cu Iranul de către SUA.
Sunteți de acord cu desființarea SIIJ?
Susțin poziția actualului ministru al Justitiei, Catalin Predoiu. Nu cred ca era necesară înființarea unei astfel de secții.
Ce mesaj aveți pentru români cu ocazia zilei Unirii?
Pentru Ziua Unirii, urez tuturor românilor să fie mandri de țara noastră, să fie uniți și să muncească cu toții pentru a avea o Românie prosperă, civilizată, în care tinerii să rămână cu speranța unei vieți împlinite.
[…] Citește interviul oferit de Mihai Mareș publicației România Liberă […]