Pentru a sprijini investițiile, în 2016 au creat Fondul Polonez de Dezvoltare, invocat acum ca model pentru Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare (FSID) prevăzut în programul de guvernare al coaliției PSD-ALDE. În realitate, modelul polonez funcționează complet diferit.
În vizita noastră în Polonia, reporterul „României libere” a stat de vorbă cu Pawel Borys (foto), președintele board-ului Fondului Polonez de Dezvoltare (FPD), care ne-a explicat principiile acestei entități și modul său de funcționare. Totul a plecat de la ideea de a exista o mai bună coordonare între instituțiile statului responsabile pentru dezvoltare. „Programul de dezvoltare nu era bine coordonat, asta era prima problemă. A doua era că antreprenorii, primăriile nu știau exact ce făceau instituțiile astea (Banca Poloneză de Dezvoltare – BGK, Agenția de Dezvoltare Industrială – ARP, Compania de Asigurare a Creditelor de Export – KUKE, Agenția pentru Investiții și Comerț – PAIH, Agenția pentru Dezvoltarea Afacerilor – PARP – n.red.). Nu erau pro-piață, se concentrau mai puțin pe dezvoltare sau pe implementarea unor proiecte europene”, a declarat Pawel Borys.
Acum, FPD asta face, integrează aceste instituții și le coordonează, cu supervizarea premierului, pentru a implementa mai bine „Strategia pentru Dezvoltare Responsabilă”, adoptată de guvernul polonez în 2016. „Am desenat o arhitectură și am stabilit că vrem să facem brațul de investiții mai puternic. Am făcut o strategie comună, am revizuit 200 de strategii financiare diferite”, a continuat Pawel Borys. Acum, Fondul are ca prioritate maximizarea atragerii fondurilor europene. „În bugetul UE, vor fi din ce în ce mai multe instrumente financiare și pregătim țara să aibă o capacitate mai bună de absorbție a fondurilor UE”, a completat acesta.
Companiile de stat nu sunt implicate
Așadar, FPD este un vehicul pentru dezvoltarea economică a Poloniei, intenție care se află și pe masa celor de la București, cel puțin declarativ. Între cele două există însă o diferență majoră. În timp ce Guvernul de la București vrea să strângă în FSID cele mai valoroase companii de stat, pentru a se folosi de dividendele de la ele, polonezii nu se ating de resursele acestora. „Companiile de stat sunt în afara FPD, nu există nicio legătură”, a punctat Pawel Borys. Din contră, Fondul polonez slujește companiile poloneze.
Care sunt principalele surse de finanțare ale FPD: bugetul de stat, fondurile UE, capital de la instituțiile componente (de exemplu BGK, banca poloneză de dezvoltare) și, în primul rând, emiterea de obligațiuni, după modelul german.
Ce este foarte important: Consiliul de Supraveghere al FPD este format din membri independenți, condiție negociată cu Eurostat, iar comitetul de investiții este complet independent, profesionist, selectat printr-un proces de recrutare. „În statutul nostru este trecut că trebuie să facem tranzacții cu rentabilitate, în termeni de piață”, a completat Pawel Borys. Astfel, oricine poate veni să ceară bani, dar selecția proiectelor este foarte dură. „Din 100 de aplicanți, doar 5-10% reușesc. Suntem foarte selectivi”, a punctat acesta. Practic, Fondul Polonez de Dezvoltare funcționează ca un grup care cuprinde mai multe fonduri de investiții, ce investesc direct, achiziționând participații în proiectele finanțate. De pildă: Fondul de Investiții în Infrastructură – care investește în energie, transport, petrol și gaze, industrii etc.; Fondul de Dezvoltare Internațională – care investește în companiile poloneze ce vor să se extindă internațional; Fondul de Investiții Municipale – care co-investește în companii municipale. Sunt sprijinite mai ales proiectele mari, ca de pildă răscumpărarea acțiunilor de la UniCredit sau investiția de 204 milioane euro, împreună cu Tauron, într-o nouă unitate energetică de 910 MW la Jaworzno, dotată cu cele mai noi tehnologii de mediu.
A doua metodă de investiții, indirectă, este asocierea cu fonduri de investiții. „FPD selectează un fond de investiții, care selectează la rândul său o companie, în care investește. Acesta este un model mai bun, pentru că, atunci când noi folosim un zlot, investitorul privat aduce și el un zlot. Am selectat până acum zece fonduri partenere, dar plănuim cel puțin 30. În următorii patru ani, estimăm că 600-800 de companii vor beneficia de acest vehicul dedicat în special inovației”, a explicat Pawel Borys. De pildă, unul din fondurile de investiții selectate ca partener este FoF Open Innovation, care investește în accelerarea și comercializarea proiectelor de cercetare-dezvoltare. „În viitor nu vrem foarte multe investiții directe, vrem să dezvoltăm piața pentru fonduri de investiții. Ne concentrăm pe investițiile mari în infrastructură. Dacă vom lua decizia de a construi o centrală nucleară, vom participa cu investiții”, a punctat președintele FPD.
Sectoare prioritare
Alte sectoare prioritare pentru ei sunt: electromobilitatea (Polonia are ca țintă să producă 1.000 de autobuze electrice/an până în 2025, dar și să își construiască firme puternice pe lanțul de fabricație), mobilier (ținta este de a sprijini brandurile locale, tehnologia în domeniu și designul modern, pentru a deveni lider european în domeniu), dezvoltarea producției vehiculelor de transport feroviar, biotehnologia (crearea de medicamente mai inovative și mai accesibile), tehnologia autonomă (inclusiv drone).
Polonia vrea să devină o „zonă economică specială“
Una dintre strategiile care vor influența major economia poloneză este transformarea Poloniei într-o „zonă economică specială” unde companiile selectate vor beneficia de diverse facilități precum scutirea de impozit pe venit, care e de 19%, comparativ cu 10% în România. În prezent, în Polonia sunt instituite 14 zone economice speciale, unde pentru investițiile mai mari de 100.000 de euro se acordă această facilitate, plus altele, precum asigurarea terenului necesar investiției la preț competitiv sau asistență gratuită în rezolvarea formalităților legale. „Probabil din iunie, toată Polonia va deveni o zonă economică specială”, a declarat, la rândul său, Arkadiusz Tarnowski, reprezentant al Agenției Poloneze pentru Investiții și Comerț (PAIH), una dintre instituțiile coordonate de FPD. Acesta ne-a explicat că schimbarea majoră va fi diferența de abordare: dacă până acum conta doar criteriul cantitativ al investiției (pragul de 100.000 de euro), în viitor va conta mai ales cel calitativ, respectiv sprijinirea investițiilor care conduc la dezvoltarea sustenabilă a fiecărei regiuni din Polonia, între care, la fel ca în România, există diferențe de dezvoltare. „Vom aplica o metodologie nouă, pentru a încuraja investițiile în locuri mai puțin dezvoltate, rurale. Va fi dificil să obții ajutor în zone urbane, cu rată redusă a șomajului”, a detaliat acesta. În prezent, de la o regiune la alta, rata șomajului diferă de la 5,5%, în sudul țării, până la 12,2%, în nord, media pe țară în luna aprilie 2018 fiind de 6,6%.
Punctele tari la export ale Poloniei
Este cel mai mare producător de țigarete din UE și al 5-lea exportator global, cu o valoare a exporturilor de 1,9 mld. euro.
Este cel mai mare exportator de mere din lume, depășind China în 2013.
Este al 3-lea exportator global de carne proaspătă de pasăre, din care obține 1,4 mld. euro.
Exportă lactate de 1,7 mld. euro și importă de doar 0,7 mld. euro.
Este a 2-lea producător global de iahturi mici (de până la 9 m lungime), după SUA.
Orice avion din lume conține piese fabricate în Polonia
Industria auto a generat exporturi în valoare de 20 mld. euro în 2015.
Este al 2-lea exportator de mobilă din Europa și al 4-lea din lume, cu venituri de peste 8 mld. euro în 2017.
Este cel mai mare exportator de uși și ferestre din Europa (din lemn și PVC), cu venituri de 1,55 mld. euro.
Este al 6-lea mare exportator de cosmetice din Europa.
